adevarul CrimeeaPe 16 martie 2014, rezultatele unui referendum organizat sub controlul „omuleţilor verzi” – pe atunci militari fără însemne, dar despre care inclusiv Putin a recunoscut ulterior că erau soldaţi ruşi – uimeau întreaga lume. Cu un scor sovietic de 97%, locuitorii votau pentru a se întoarce la „mama Rusia”. Astăzi, aceiaşi localnici se declară fericiţi că trăiesc în Rusia, chiar dacă asta a adus o scădere drastică a nivelului de trai.

Astăzi, în Crimeea nu mai sunt soldaţi pe străzi, iar străinii nu mai sunt opriţi şi legitimaţi de „omuleţii verzi” sau de miliţiile „voluntare” antifasciste. Jurnaliştii străini nu mai au nevoie de „acreditări speciale” de la separatişti pentru a filma în piaţa centrală din Simferopol, sub privirea necruţătoare a lui Lenin. Motivul este cât se poate de simplu, notează corespondentul BBC: toată lumea a acceptat faptul că, acum, Crimeea este în Rusia. Atunci când un grup de naţionalişti ucraineni s-au strâns zilele trecute în faţa statuii poetului ucrainean Taras Şevcenko pentru a-i marca ziua de naştere, au fost împrăştiaţi rapid. Trei dintre ei au fost arestaţi pentru că purtau culorile steagului ucrainean. De atunci, ei au fost deja judecaţi şi condamnaţi la muncă în folosul comunităţii. „Astăzi mi-am pierdut jobul pentru că şefii mei au considerat că nu se cade să particip la manifestaţie”, spune Leonid Kuzmin, profesor la o şcoală din Simferopol. „Vom respecta legea, dar vom ataca decizia în instanţă”, spune el.
„Pentru totdeauna”
Faptul că nicio altă ţară din lume nu recunoaşte rezultatele referendumului din Crimeea nu-i opreşte pe ruşi şi noii lideri din peninsulă să fie convinşi că schimbarea statutului este fără echivoc.
„Crimeea nu se va întoarce niciodată la Ucraina. Decizia a fost luată o dată pentru totdeauna”, spune Serghei Aksionov, premierul din Crimeea. În februarie, un sondaj realizat de GfK anunţa că 93% din locuitorii peninsulei „se bucură” că aceasta se află acum sub controlul Rusiei. Un astfel de rezultat pare sovietic, chiar nord-coreean, însă institutul de sondare care a pus întrebările este ucrainean, nu rus. Şi, chiar dacă mulţi probabil că au vrut să nu se pună în pericol şi să dea răspunsul „bun”, sentimentul general de pace şi liniştete de pe străzi arată că, dincolo de orice, ei acceptă anexarea, notează corespondentul BBC.
Cele mai recente date susţin că 60% din locuitorii peninsulei sunt ruşi, 25% ucraineni şi 12% tătari. Mulţi naţionalişti ucraineni au ales să plece după anexare, astfel că majoritatea rusă este, probabil, mult mai puternică de 60%.
Tătarii, cei mai mari perdanţi
„Nici tătarii şi nici ucrainenii nu au motive să se teamă. Singurii cărora ar trebui să le fie frică sunt cei care încearcă să destabilizeze situaţia”, spune premierul Aksionov.
Înainte de anexare, tătarii din Crimeea aveau propriul parlament local. El a fost desfiinţat în septembrie 2014, iar pe clădire a fost pus lacătul. „Populaţia tătară este acum persecutată: răpiri, lichidări, arestări şi amenzi”, spune Zair Smerdliav, fost parlamentar pentru populaţia tătară. Populaţia tătară din Crimeea este considerată însă marele perdant în urma anexării. Pe lângă pierderea unei largi game de libertăţi şi instituţii pentru protejarea identităţii, gradul de autonomie a scăzut drastic, iar foştii lideri au fost persecutaţi constant. Orice manifestaţie organizată s-a încheiat cu amenzi şi condamnări.
Istoria Ucrainei a fost înlocuită cu istoria Rusiei
În majoritatea şcolilor, limba de predare s-a schimbat din ucraineană în rusă. Totuşi, se formează clase speciale pentru copiii ai căror părinţi solicită să continue să înveţe în ucraineană, la fel şi pentru tătari. „Dăm politica la o parte complet din mediul academic. Toleranţa este cel mai important principiu în echipa noastră”, spune Valentina Lavrik, o directoare de şcoală dn Simferopol. Portrele lui Putin sunt afişate acum peste tot, de la graffiti-uri pe străzi şi până la tablouri în clase. Copiii nu mai învaţă acum istoria Ucrainei, ci a Rusiei.
Crimeea a arătat şi s-a simţit mereu rusă, scrie BBC, şi a jucat un rol esenţial în istoria Rusiei pe care o învaţă acum tinerii locuitori. De aceea, Putin a devenit mai popular şi mai sprijinit ca niciodată în rândul populaţiei ruse după ce a anexat Crimeea. Anumite produse lipsesc încă din supermarketuri. Cardurile emise de bănci vestice nu funcţionează aici, nici telefoanele mobile operate de companii occidentale. Atunci când se lasă ceaţa în Strâmtoarea Kerci, feriboturile care leagă cea mai nouă parte a Rusiei de continent sunt întrerupte, astfel că aprovizionarea magazinelor întârzie zile la rând. Kievul a oprit cea mai mare parte a aprovizionării cu apă. Livrările de energie şi câteva produse alimentare au continuat însă.
Poliţiştii, din nou la şcoală
Majoritatea companiilor străine s-au retras, pe rând, din peninsulă, fie după anexare, fie după ce Vestul a început să aplice sancţiuni internaţionale Rusiei pentru agresiunea din Ucraina. McDonalds a închis toate restaurantele, Visa şi MasterCard nu mai lucrează în regiune, magazinele Apple s-au închis şi ele. Crimeea a trecut de la grivna ucraineană la rubla rusească. Schimbarea legislaţiei a fost o poveste tragi-comică: poliţiştii au fost duşi din nou la şcoală, la fel şi avocaţii şi funcţionarii din sistemul juridic. În primă fază, povestesc locuitorii, Moscova a încercat să-şi ţină promisiunile făcute înainte de anexare şi a dublat salariile bugetarilor. La scurt timp însă, sub presiunea problemelor economice care se acutizau în Rusia, dar şi pe fondul nemulţumirilor că locuitorii din Crimeea au salarii mai mari decât bugetarii din Rusia continentală, lefurile au fost egalizate cu media din Federaţia Rusă. Astfel, bugetarii câştigă acum în jur de jumătate din cât câştigau anul trecut pe vremea aceasta, notează corespondenţii Deutsche Welle.
Dincolo de nivelul de trai şi problemele economice, principala schimbare – şi cea care cauzează îngrijorări la nivel mondial – este mobilizarea militară masivă. În prezent, în jur de 25.000 de soldaţi ruşi sunt staţionaţi în Crimeea, iar informaţiile conform căreia Rusia mobilizează şi arsenal nuclear în regiune au obligat NATO şi UE să-şi regândească strategiile şi să-şi testeze forţa de reacţie rapidă. Pe lângă soldaţi, ruşii au suplimentat numărul de tancuri, vapoare şi avioane de luptă din peninsulă.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (2 voturi, media: 2,50 din 5)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top