În prezent, stabilirea dialogului cu administrația Trump nu se află în planurile Iranului, scrie Al Monitor. Republica islamică urmărește în continuare politica  „confruntarii”: se concentrează asupra dezvoltării economiei, a consolidării sprijinului public și a diplomației. În acest sens, ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, a efectuat un turneu important in diferite țări.

Dar, pentru că India și China, principalii consumatori de petrol iranian, au transmis deja foarte clar că se vor supune sancțiunilor SUA, Rusia rămâne „ultima opțiune pentru Teheran”. În cursul vizitei sale la Moscova, Zarif a declarat că Iranul și Rusia nu au fost niciodată atât de apropiate și că Iranul nu va uita sprijinul Rusiei.

Astfel de declarații vorbesc despre o ușoară schimbare în cursul Iranului față de Rusia, notează autorul. Dar, în Iran, laolaltă cu forțele care spirjina relațiile strânse cu Moscova, au existat întotdeauna și cele care au avertizat împotriva Rusiei. De exemplu, când Moscova a anunțat dorința de a crește producția de petrol după ce Iranul a intrat sub sancțiuni, ministrul iranian al petrolului a declarat ca: „Iranul nu are prieteni sau inamici constanți”.

Apoi, sub mandatul lui Dmitri Medvedev, Rusia a votat împotriva Iranului la ONU și a întârziat livrarea sistemelor S-300.

Acum însă țările au reluat cooperarea, fapt care a devenit clar chiar la Astana, la discuțiile asupra Siriei.

Sub presiunea sancțiunilor SUA, Iranul are nevoie de legături strânse cu Rusia. Dar va putea Moscova sa ajute Teheranul? Depinde de cat de realiste vor fi solicitarile iraniene fata de rusi și de capacitatea Rusiei de a le satisface, scrie autorul.

În plus, este important în ce direcție se va orienta politica externă a Rusiei. Principalul lucru de care are nevoie acum Teheranul este sa eludeze sancțiunile SUA împotriva petrolului său. Din acest punct de vedere, Rusia nu este d emare ajutor, pentru ca si ea este un important producator de țiței.

Deși Rusia oferă sprijin tehnic programului nuclear civil al Iranului, comerțul bilateral rămâne scăzut și puține șanse să crească în viitorul apropiat. În 2018, aceasta era de 1,7 miliarde dolari, iar trei sferturi din acest bilant l-au reprezentat exporturile rusești. Între timp, plecarea companiilor rusești din Iran arată pe ce fel de sprijin poate miza Iranul din partea rușilor.

Iar în ceea ce priveste domeniul militar, Rusia nu ar dori să participe la un posibil conflict între Iran și Statele Unite. Deși Kremlinul a declarat că este pregătit să furnizeze arme Teheranului, șa reiterat totodata si angajamentul sau față de rezoluția ONU privind embargoul vanzarii de arme impus Iranului.

Rusia poate ajuta efecient Iranul doar politic, de exemplu, în cazul vreunei rezoluții anti-iraniene în Consiliul de Securitate. În plus, Rusia nu poate ignora rolul Iranului în Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Orice instabilitate în Iran sau schimbări în favoarea Statelor Unite pot dăuna intereselor rusești din regiune.

De fapt, abilitatea Rusiei de a schimba cursul lucrurilor este destul de limitată, notează autorul. Recent, Putin a declarat despre acordul nuclear cu Iranul: „Rusia nu este o brigadă de pompieri, nu putem să-i salvăm pe toți, mai ales că nu depinde numai de noi”. Potrivit autorului articolului, aceasta arată încă o dată că Moscova nu dorește să fie atrasă în conflictul dintre Washington și Teheran.

Iar la Teheran se înțelege că puterea Rusiei este limitată și că Moscova încearcă mai degrabă să-și restabilească relațiile cu Washingtonul. „De aceea, pentru Iran, a pune toate ouale în coșul rusesc nu este cea mai logica solutie”, comenteaza autorul.

În plus, irnaienii înțeleg că Moscova este interesată de un nivel controlat al tensiunii dintre Teheran și Washington, deoarece în acest caz atenția Statelor Unite este deplasată dinspre Rusia spre Orientul Mijlociu. Mai mult, această situație împinge Iranul mai aproape de Rusia, iar pentru Washington ea devine astfel o forță capabilă să exercite presiuni asupra Teheranului. În plus, Rusia va beneficia de prețurile ridicate ale petrolului.

De aceea, Zarif a greșit atunci când a decis că după călătoria sa Rusia va apăra din toate puterile Iranul și acordul nuclear cu acesta, conchide Al Monitor.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

acordul nuclear cu IranulLavrov ZarifRusia IranZarif