„Se face un deceniu de la războiul ruso-georgian. Fără îndoială că acolo  – in victoriosul ”razboi de cinci zile” – își are originea politica externă și militară actuală a Kremlinului, care a dus la izolare internațională și a transformat Rusia în cel mai mare paria pe scena mondială .. Iar lecțiile prost ințelese ale acelui război au condus la deciziile fatale din 2014″, scrie Alexander Goltz, redactorul șef al revistei Ejednevnîi Jurnal.

Redam in continuare textul autorului.

“…Singura lecție rațională învățata de Kremlin din acel război a fost nevoia de reformă radicală a armatei. Generalii ruși au realizat brusc ca armata de mobilizare în masă, creata pe model sovietic, este aproape inutila într-un conflict regional fulgerator. Ca rezultat, Anatoli Serdiukov a dat startul unei reforme militare fără precedent care a livrat Kremlinul cateva zeci unitati gata de luptă, care au fost folosite în urmatoarele aventuri militare: ocuparea Crimeei și în cursul războiului secret din Donbas.

Principalul lucru insa a fost gustul primului sânge pe care Moscova l-a simțit. Anume dupa aventura georgiana au simtit impunitate Putin și anturajul său, care cred cu sinceritate că trăiesc într-o lume în care statele imperialiste luptă la nesfârșit pentru reîmpărțirea lumii deja împartite. O putere nucleară poate face tot ce vrea ea (cu excepția, desigur, agresiunii directă împotriva altei puteri nucleare) – aceasta este concluzia principală care a fost făcută.

Nu este intamplator faptul ca în interviul pentru „Kommersant“, dedicat ”aniversării” a 10 ani de la război, Medvedev îsi aminteste cu atata placere cât de repede au fost normalizate relațiile cu Uniunea Europeană și Washington, care au anunțat chiar și un program de „resetare“ a relațiilor cu Rusia. Iar Occidentul a acceptat asta în pofida actului impertinent de redesenare a hartii Georgiei de catre Kremlin, prin recunoașterea independenței Abhaziei și Osetiei de Sud, urmata de plasare de trupe in cele doua.

Atunci a declarat Dmitri Medvedev pentru prima dată in mod public că Rusia are anumite „interese privilegiate“  în spațiul post-sovietic. Toți acești „parteneri” occidentali au preferat să nu observe asta. La Kremlin, acest lucru a dat naștere unui sentiment că Occidentul va înghiți orice alta încălcare a dreptului internațional în viitor. Să ne amintim cum senatorii ruși i-au oferit lui Vladimir Putin permisiunea (formala) de a folosi forța militară în Ucraina. Europa și SUA vor urla un pic, iar apoi se vor linisti, se spunea atunci la reuniunea Consiliului Federației, convocată în grabă. Aceste considerații au fost călăuzitoare pentru Kremlin atunci cand a anexat Crimeea și a dezlănțuit război în Donbas.

Desigur, dacă doriți, puteți spune că și acum Vestul s-a multumit doar sa țipe nițel – războiul mondial din cauza Ucrainei așa și nu a început. Cu toate acestea, Rusiei i s-a transmis în mod neechivoc că promovarea în continuare a „intereselor privilegiate” nu va fi tolerată. De fapt, a început un nou război rece. Forțele NATO multinaționale sunt desfășurate în statele baltice și în Polonia. Trupele NATO și cele ruse se află din nou față în față, fara ca intre ele sa existe vreo zonă tampon. Totodata, Rusia intră într-o cursă a unei înarmari nucleare extrem de scumpe, după cum reiese din discursul președintelui rus la Adunarea Federală. Nivelul de neîncredere reciprocă și iritare între Moscova și Occident este aproximativ la fel ca și după invazia sovietică in Afganistan și doborarea aeronavei „Boeing“ sud-coreene. Împotriva Moscovei se impun tot mai multe sancțiuni care o ruineaza.

Și cum rămâne cu Georgia? Chiar daca Saakașvili nu mai este la putere, țara în continuare face eforturi sustinute de aderare la NATO și tocmai a primit, la summitul de la Bruxelles, o altă asigurare în acest sens. Rusia iar ameninta lumea cu război.

„Înțelegem cu toții că în Georgia există o anumită tensiune, ca Georgia consideră teritorile vecine sau, în opinia noastră, statele vecine, ca fiind teritoriul lor. Deci, există un conflict teritorial nerezolvat, indiferent pe ce pozitie ne aflam. Și o astfel de țară, un astfel de stat va fi acceptat într-un bloc militar? Noi înțelegem ce înseamnă asta. Asta poate declansa un conflict groaznic” – a spus Dmitri Medvedev pentru ”Kommersant“.

Și nici nu-i pasă de logica formală. Pentru ca, in esenta, una dintre principalele teze ale interviului său este că recunoașterea de către Rusia a independentei Abhaziei și Osetiei de Sud s-a facut pentru a aduce pace în Caucazul de Sud.

Cu toate acestea, logica, puterea argumentelor, onestitatea poziției nu înseamnă nimic, atunci când vă puteți susține argumentele cu forța armelor. Și aceasta este o altă concluzie pe care Moscova a făcut-o după ”războiul de cinci zile”. Iar restul lumii, spre nefericirea noastră, a ajuns la concluzia că Rusia este ghidată de o astfel de logică … „

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (1 voturi, media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Related Posts

One Response to Alexander Goltz: Gustul sângelui

  1. bogdan spune:

    Porcii sunt prea inapoiati pt secolul in care vietuiesc… O natiune inapoiata care nu poate intelege Civilizatia si Democratia !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top