Săptămâna trecută, în Marea Britanie, au fost publicate rezultatele oficiale ale investigaţiei privind otrăvirea fostului ofițer FSB Alexandr Litvinenko în 2006.
Potrivit anchetatorilor britanici, operațiunea de otrăvire a lui Litvinenko cu poloniu radioactiv-210 a fost probabil ordonata de Kremlin, iar în aceasta decizie este posibil să fi fost implicati șeful de atunci al Serviciului Federal de Securitate Nikolai Patrușev și președintele Vladimir Putin.
Litvinenko nu este singurul dușman al Kremlinului ucis sau grav îmbolnavit în circumstanțe misterioase.
Gelsemium – „iarba infarctului”
Un component cheie al acestei otravi toxice este Gelsemium elegans, sau „iarba infarctului”, o varietate rară de plante raspandita doar in Asia, în principal în China.
Otrăvirea cu gelsemium este unul dintre cele mai populare moduri de ucidere intre asasinii ruși și chinezi.
Alexandr Perepilicinîi
Alexandr Perepilicinîi era un oligarh rus care de multe ori a criticat Kremlinul. În 2009, el a primit azil în Marea Britanie și mai târziu a ajutat Parchetul Elveției în investigarea spălării de bani printre birocratii din Moscova. El a fost unul dintre principalii furnizori de materiale compromițătoare împotriva oficialilor ruși de rang înalt, în legătură cu moartea avocatului anti-corupție Serghei Magnitsky, în 2009, într-o închisoare din Moscova.
În 2012, Alexandr a murit subit în timp ce facea jogging în apropierea casei sale, în comitatul Surrey. El avea 44 de ani și cu putin timp înainte de moartea sa, s-a supus unui examen medical care nu a descoperit vreo problema de sanatate.
De asemenea, cu putin timp înainte de moartea sa, Perepilicinîi ar fi spus prietenilor sai ca a primit amenințări cu moartea. Experții in autopsie au găsit în corpul oligarhului rus indicii ale otravirii cu Gelsemium Elegans.
Oligarhul a fost a patra persoana implicata în cazul Magnitsky care a murit în circumstanțe misterioase. Ancheta consideră că omul de afaceri ar fi fost otrăvit pentru ca ar fi ajutat la descoperirea fraudei fiscale a oficialilor din cadrul structurilor de aplicare a legii din Rusia dar si pentru contributia sa in descoperirea conturilor functionarilor rusi corupti în băncile elvețiene.
Poloniu-210
Poloniu este un element rar și extrem de radioactiv, care este prezent în minereul de uraniu. Poloniu-210 este de aproximativ 250 de mii de ori mai toxic decât cianura de hidrogen (HCN).
Alexandr Litvinenko, fost ofiter FSB, a fost una dintre victimele acestei substante. În 2000, acesta, impreuna cu familia sa a primit azil politic la Londra. Litvinenko a fost otrăvit cu ceai în noiembrie 2006 într-un bar de sushi din Londra.
Autopsia a arătat că trupul său conținea urme de poloniu-210.
Experții britanici sustin ca Alexandr a fost primul om din istorie care a murit ca urmare a efectelor radiațiilor cu poloniu-210. E drept ca, inițial, el a fost diagnosticat cu intoxicație cu taliu.
Cu puțin timp înainte de moartea sa, Litvinenko a scris un ravas în care a spus că Putin a dat ordinul să-l omoare. Înalta Curte din Londra a confirmat faptul că aceste suspiciuni au fost justificate.
Litvinenko a acuzat FSB ca a organizat atentate teroriste in Rusia, care sa consolideze puterea si ratingul lui Putin. De asemenea, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin de moartea jurnalistei ruse Anna Politkovskaya, împușcata mortal cu două luni înainte ca agnetii FSB sa ajunga si la el.
Taliu
Taliul este un element chimic conținut în mineralele de potasiu și în minereuri de sulfuri. O cantitate mică, non-toxica de taliu-201 este utilizata in medicina atomica.
Sarurile de taliu sunt utilizate şi în otrăvurile pentru șobolani și insecticide. Un efect secundar al otrăvirii cu taliu este caderea parului. Datorită faptului că acesta este unul dintre cele mai populare otrăvuri, este deseori denumita „otrava asasinului”.
Nikolai Hohlov
Hohlov a fost agent KGB sovietic, care a tradat URSS in 1953, depunand marturie despre operațiunile secrete ale KGB. În 1957, Hohlov era intr-o clinica din Frankfurt unde era tratat pentru o intoxicare cu taliu. Asta după ce KGB-ul a mai avut o încercare nereușită de asasinare a fostului sau angajat.
Câţiva fosti agenti KGB au susținut că în cazul lui Hohlov s-a folosit tot poloniu, ca si in cazul lui Litvinenko.
Iuri Scekocikin – deputat al partidului Yabloko si jurnalist rus. A criticat corupția și răspândirea crimei organizate în Rusia.
Scekocikin a murit în iulie 2003. Cu câteva zile înainte de întâlnirea cu anchetatorii FBI în Statele Unite ale Americii, jurnalistul brusc s-a îmbolnăvit, prezentand simptomele unei boli inexplicabile cu reactie alergica severa.
Potrivit examinatorului medical, cauza morții lui Scekocikin – toxicitate generală severă, exprimată în sindromul Lyell.
„În decurs de două săptămâni (Scekocikin ) a îmbătrânit mult, i-a cazut parul si pielea, unul câte unul au cedat toate organele interne” – spunea Serghei Sokolov, redactor-șef adjunct al „Novaya Gazeta”.
Potrivit jurnaliștilor, simptomele manifestate de Scekocikin erau similare cu cele ale lui Hohlov și Litvinenko.
Tetrachlorodibenzo-p-dioxin (TCDD) – „Dioxina”
TCDD este un compus solid incolor și inodor; de multe ori eronat mentionat ca „dioxina”. TCDD este componenta principală a agentului „Orange” – un amestec de substanțe chimice care era utilizat de către Statele Unite în timpul războiului din Vietnam pentru a distruge vegetația.
Viktor Iuşcenko
La sfârșitul anului 2004, politicianul ucrainean Viktor Iușcenko a fost otravit cu TCDD în timpul campaniei sale prezidențiale. El concura impotriva candidatul pro-rus Viktor Ianukovici.
Din cauza continutului ridicat de TCDD in organism, faţa lui Iuscenko a fost desfigurata de cloracnee (leziune a pielii tip acnee).
Iușcenko, care vorbea in spirjinul integrarii europene și intrarii Ucrainei în NATO, i-a acuzat pe oficialii ruși de obstrucționarea anchetei în cazul otrăvirii sale.
Ianukovici a câștigat alegerile prezidențiale, dar victoria sa a dus la Revoluția Portocalie din Ucraina. Mai târziu, Curtea Supremă de Justiție a decis că alegerile s-au desfășurat cu numeroase încălcări și a cerut un nou scrutin, care a fost câștigat de Iuscenko.
Sarinul și alți agenți neurotoxici
Sarinul este un lichid neuro-paralizant incolor și inodor care cauzeaza asfixie. Persoana care inhaleaza substanța sufera un blocaj al muschilor sistemului respirator. ONU a clasificat Sarinul ca o armă de distrugere în masă, producția și stocarea sa fiind interzise conform Convenției privind armele chimice.
Ibn al-Khattab
Al-Khattab a fost cetățean al Arabiei Saudite, care a luptat de partea separatiștilor ceceni în Rusia. FSB a declarat că l-a ucis pe Ibn al-Khattab în 2002. Rudele celui decedat și sursele din Cecenia susțin că comandantul arab a murit la scurt timp după deschiderea unei scrisori acoperite cu un „preparat neuro-paralizant cu actiune rapida”, Sarin sau eventual un preparat similar. Presa rusă spune că scrisoarea letala a fost livrata de un agent dublu din Daghestan, mituit de FSB.
Ricina
În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică a folosit pe larg ricina pe post de arma. Agentii KGB sunt suspectati de cel puțin trei asasinate in Europa cu aceasta toxina.
Otrava de ricin este fabricata din semințele plantei Ricinus communis. „Pulpa” a opt seminte de ricin zdrobite este considerată doza periculoasa pentru un adult. Cazurile de deces in urma ingerarii accidentale de semințe de ricin sunt rare – coaja semintelor se digera greu și corpul uman este capabil sa invinga această toxină.
Ricina este mai periculoasa dacă ajunge în sangele persoanei sub forma injectata. In forma de pulbere purificata, o doza de ricină de dimensiunea câtorva cristale de sare de bucatarie poate fi suficientă pentru a ucide un om.
Umbrela bulgareasca
Disidentul bulgar și jurnalistul BBC și Radio Europa Liberă Gheorghi Markov a murit în 1978, la 4 ore dupa o inţepatura cu un ac cu ricină. Anchetatorii britanici cred că acul a fost ascuns într-o umbrelă. Markov a fost înțepat într-o stație de autobuz din Londra.
O tentativa de asasinat similara a fost făcută 10 zile mai devreme și împotriva unui alt disident bulgar și reporterului Radio Europa Liberă, Vladimir Kostov. În august 1978 el a fost înţepat în spate cu aceeași otravă în metroul din Paris. Din fericire pentru Kostov, doza a fost prea mica și el a supraviețuit.
Boris Korjak
În august 1981, dublul agent CIA Boris Korjak a fost ranit cu o bila cu ricina într-unul din magazinele alimentare din Virginia, Statele Unite ale Americii. El a fost împușcat cu o armă cu aer comprimat. Korjak a supraviețuit, dar el crede că atentatul a fost pus la cale de KGB.
Otrăvuri Neidentificate
Hafizullah Amin
Amin era un politician afgan în timpul Războiului Rece. În 1979 el a ordonat uciderea presedintelui afgan pro-sovietic Nur Muhammad Taraki. Dar Amin a ocupat scaunul de președinte doar trei luni. Liderii sovietici, suspectându-l de cooperare cu CIA, au decis să-l otrăvească la sfârșitul anului 1979.
Din fericire pentru Amin, în ultimul moment el a refuzat să mănânce mancarea otravita de un agent KGB. În locul lui a murit ginerele sau. Dar două săptămâni mai târziu președintele a fost împușcat in timpul loviturii de stat și a asaltului trupleor de parasutisti sovietici asupra Palatului din Kabul. Noul președinte numit era un protejat al Uniunii Sovietice – Barack Karmal.
Anna Politkovskaya
Jurnalista rusa, activista pentru drepturile omului și critic vehement al Kremlinului a fost otrăvita în septembrie 2004, după ce a baut un ceai in avionul companiei Aeroflot. Jurnalista era în drum spre Beslan, unde teroriștii ceceni tineau ostatici intr-o școală. Politkovskaya a considerat că otrăvirea a fost pusa la cale de FSB.
Potrivit presei, în ceai a fost adăugata o toxină necunoscută, preparata într-unul din laboratoarele secrete ale epocii sovietice. Doi ani mai tarziu Politkovskaya a fost împușcata mortal în casa scării sale din Moscova.
Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
Asasinul invizibil si previzibil.