Intervenția în Siria, anexarea Crimeei și continuarea prezenței militare în estul Ucrainei pot fi prea costisitoare pentru președintele rus Vladimir Putin, scrie Anders Aslund, analistul centrului analitic american „Atlantic Counci”, într-un articol pentru Project Syndicate, transmite Voice of America.

Creșterea economică a Rusiei abia depășește 1,5%, țara cheltuie 5,3% din PIB pentru nevoile militare, iar pierderile legale, publice și de altă natură reprezinta 3-4% din PIB, potrivit analistului.

Războiul este o afacere costisitoare și rușii încep să simtă acest lucru, afirma Aslund. Kremlinul desfășoară operațiuni militare în estul Ucrainei și Siria și, deși amploarea acestor conflicte este limitată, rămâne întrebarea dacă Rusia și le poate permite în continuare.

Fiind a 11-a economie din lume, Rusia este capabilă să finanțeze astfel de cheltuieli doar pe termen scurt. Perspectiva pe termen lung este o altă problemă. Din 2008 până în 2016, Rusia și-a crescut cheltuielile militare de la 3,3% din PIB, ceea ce corespunde aproximativ cu nivelul SUA – până la 5,3%, potrivit centrului analitic Stockholm International Peace Research Institute, scrie Aslund.

Statisticile bugetare rusești arată că cheltuielile civile pentru Crimeea ocupată sunt de doua miliarde de dolari pe an. Cheltuielile pentru estul ocupat al Ucrainei sunt închise publicului, dar putem presupune că sunt la fel ca volum. În acest caz, potrivit estimărilor analistului, cheltuielile rusești sunt de 4 miliarde USD, sau 0,3% din PIB.

În plus, Rusia înregistreaza pierderi din comerț și investiții, ceea ce este în sine suficient pentru ca țara să stagneze în timp ce războaiele continuă, subliniază Aslund.

Sancțiunile impuse de SUA și UE în 2014 funcționează eficient, consideră analistul.

După pierderea accesului la finanțari în dolari, companiile rusești nu au avut de ales decât să-și ramburseze datoriile (fara posibilitate de refinanțare). Ca urmare, spune Aslund, datoriile totale internaționale ale Rusiei au scăzut de la 732 miliarde $ în iunie 2014 la 519 miliarde $ în decembrie 2015 și au rămas de atunci la acest nivel. Rezervele internaționale valutare ale Rusiei au scăzut de la 510 miliarde $ la sfârșitul anului 2013, la 356 miliarde $ în martie 2015. Ulterior, excedentul de cont curent constant a permis restabilirea nivelului rezervelor la 458 miliarde $.

Cu toate acestea, investițiile internaționale directe în Rusia au ajuns la mai puțin de 2% din PIB între 2015-2017 și aproape jumătate dintre ele sunt proiecte finalzate din anii trecuți. Astfel, nu numai investițiile sunt reduse, ci și importurile de tehnologie, accentuează analistul.

Rusia a reușit să mențină stabilitatea macroeconomică și echilibrul extern, însă există o ușoară scădere a producției și o deteriorare semnificativă a nivelului de trai. Veniturile reale ale cetățenilor ruși au scăzut cu 17%, iar investițiile cu 12%, deși PIB-ul a scăzut cu doar 0,5% în această perioadă.

Cifra de afaceri a comertului între Rusia și Ucraina a scăzut cu 80%. Deși stoparea comerțului a făcut mai mult rău Ucrainei, Rusia a pierdut de asemenea o piață semnificativă de export și o sursă de import de echipamente militare. Totodata, Ucraina, care a fost candva un important consumator de energie, nu a mai cumpărat gaz natural rusesc din noiembrie 2015.

Furtul activelor în Crimeea și Donbas a adus beneficii Rusiei. Dar conform Acordului din 1998 privind protecția investițiilor, companiile ucrainene au depus cel puțin opt procese împotriva Rusiei la Curtea de Arbitraj de la Haga. Nationalizarile ilegale pot costa Rusia aproximativ 10 miliarde de dolari, potrivit estimărilor analistului.

Și pentru ca nu ne așteptam la o soluționare rapidă a conflictului din Ucraina, probabil că sancțiunile anti-ruse vor rămâne valabile o perioadă lungă de timp. Ele se pot extinde, de exemplu, în aprilie, Statele Unite au impus sancțiuni ca răspuns la intervenția ruseasca în alegerile prezidențiale din 2016.

Noile măsuri au influențat în mod semnificativ cursul rublei și piața de capital.

Acum, după summitul suspect al Putin și Trump la Helsinki în această vară, Congresul lansează o nouă ofensivă si propune un nou pachet de sancțiuni. Deși economia rusă este în usoare creștere de 1,5%, costurile anuale civile, juridice și alte cheltuieli generate de agresiunea militară consuma cel puțin 3-4% din PIB, sau 45-60 miliarde $ anual. Kremlinul poate considera aceste costuri gestionabile în acest stadiu, dar creșterea lor poate avea consecințe politice semnificative, este convins analistul.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (6 voturi, media: 4,50 din 5)
Se încarcă...

Related Posts

3 Responses to Atlantic Council: Războiul este o afacere scumpă și rușii încep să simtă asta

  1. Vlad Gelu spune:

    La fata care o ” poseda ” un comentariu ma tamp nu se poate !

    • Anton cu fabrica de beton spune:

      Mai trollache, voi nu vedeti ca sunteti penibili? Crezi ca lumea nu va simte ca sunteti postaci platiti cu copeici?

  2. bogdan spune:

    Este nevoie de cat mai multe sanctiuni pt ca porcii criminali sa inteleaga costurile furturilor Crimeei si Donbasului ! Vor sta la furat 3 decenii atunci sanctiuni crescute pt 3 decenii ! Vor sa se joace atunci sa le dam partidele necesare !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top