Cand nu prea mai au argumente, unii amici, foarte „patrioti” imi spun „Rusofobu”.
(Fiind tatar n.r.) eu sunt fiul unei mame ruse, educat de un bunic rus, bunica și străbunica rusoaice si cand aud asta ma simt amuzat. Dar, daca e sa vorbesc serios, iubesc poporul rus…Este pentru mine la fel de natal ca si tătarii din Crimeea.
Spre deosebire de actualii „patrioții”, niciodata nu am vazut o contradictie in termeni. Nici bunicul meu rus, vânător siberian și apicultor, Maksim Ivanovich, nu vedea vreo contradictie. Poate pentru ca a crescut în Siberia, printre exilati finlandezi, estonieni, ucraineni, din Petrograd, moscoviți … Provenea dintr-o familie de țărani care au migrat in Siberia fugind de sărăcie și foame din regiunea Kursk.
Bunicul meu a inteles repede ca poporul nu este o mulțime convulsivă condusa de un lider, poporul este înțelept, amabil, capabil sa sufere si de compasiune. Apropos, bunicul Max, un rus siberian m-a crescut cu constiinta de tătar din Crimeea. Straniu? Nu deloc. Îmi amintesc că spunea:
– Ayder, nu uita radacinile tale, nu-l trăda pe tatăl tău, sa nu-ti fie rusine de originea ta. Tatarii din Crimeea au fost nedreptățiti, o știu. Și cine nu știe – o să înțeleagă mai tarziu.
Unii au inteles, altii nu. Pentru mine altceva este important. Bunicul rus a învățat un elev sovietic, caruia i se umplea capul cu tot felul de prostii, să gândească independent.
Stalin a distrus totul, în primul rând poporul rus. Și ce „patrioții” sunt toti cei care stiind acum toate crimele comise de Stalin il aplauda si doresc să trăim din nou într-o astfel de țară? Ei sunt adevaratii rusofobi, oameni care urăsc poporul său, il asmuta impotriva vecinilor, visand din nou să-l inchida într-o cușcă pentru a speria lumea.
„Patrioților”, cati dintre voi știu pe de rost „Tatăl nostru”, în slavonă? Eu l-am invatat la cinci ani, de la străbunica. A fost o adevărată rusoaica. Educata intr-un seminar religios, nu am auzit niciodata vreo prostie sovina din gura ei sau mizerii despre alte popoare.
Şi fratele bunicii – Unchiul Volodea – veteran de război, a ajuns pe front in 42. El si acum poate plesni pe oricare dintre „patriotii” care agita lumea impotriva „Banderovistilor„. El i-a cunoscut, atunci când se întoarcea acasă din armata. El, un om neînarmat, amarat, nu l-au atins. In comparatie cu NKVD-ul care vedea in toti si toate numai dușmani ai poporului.
Ayder Muzhdabaev este jurnalist rus, redactor-șef adjunct al ziarului „Moskovski Komsomoleț„, membru al Uniunii tătarilor crimeeni din Rusia.
Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.