Bomba_taruluiÎn primele ore ale diminetii de 24 august 1945, bombardiere sovietice de rază lungă se pregateau sa decoleze de la o bază aeriană din apropierea Vladivostokului, alegand cursul spre est, peste Marea Japoniei, unde urmau sa arunce bombe pe insula Hokkaido, scrie în Foreign Policy, Serghei Radcenko, fost cercetator al Centrul International Woodrow Wilson for Scholars.

„La 05:00, două regimente sovietice urmau sa debrace pe costa Hokkaido. Doua ore mai tarziu ar fi ajuns şi întăririle. Trupele sovietice urmau să avanseze cu lupte in adancul insulei. Ordinul era ca, in cateva zile, sa fie ocupata toata partea de nord a Hokkaido, împărțind insula în jumătate” – potrivit Radcenko.

„Planul sovietic era dezvoltat de amiralul Ivan Iumasev, comandantul flotei pacificului, care prevedea ocuparea Hokkaido la sfârșitul celui de-al Doilea război mondial,” – explică autorul.

A doua cea mai mare insulă a Japoniei, Hokkaido, avea o mare importanță strategică. „Capturarea insulei de către Iosif Stalin ar fi dus la transformarea Marii Ohotsk într-un „lac sovietic” și impunerea dominatiei marinei sovietice în Pacific” – spune Radcenko.

„Planurile operațiunilor sovietice au fost publicate pentru prima dată miercuri de catre Woodrow Wilson International Center for Scholars in traducere engleză. Acestea arată că totul era pregatit pentru o ocupație rapidă a unei parti din Japonia – lipsea doar ordinul final al lui Stalin”, – se spune în articol.armata rosie japonia

Pe 16 august, liderul sovietic a cerut președintelui american Harry Truman să fie de acord cu această „dorință modesta”, în caz contrar SUA riscau sa „ofenseze opinia publică rusă.” Deși, cu doar câteva luni înainte, Departamentul de Aparare al SUA era dispus să ia în considerare posibilitatea de a oferi ocupației sovietice Hokkaido și chiar parte din Honshu, probabil ca Hiroshima a schimbat complet situația în ochii lui Truman, spune Radcenko. „Avand o noua armă puternică, Truman credea ca are puterea de a pune noi condiții in fata lui Stalin”, – scrie el.

Stalin a ezitat, cântărind argumentele pro și contra, iar cu două zile înainte de programata debarcare sovietica de pe 24 august, a anulat operațiunea Hokkaido”.

Autorul se întreabă de ce Stalin a refuzat la posibilitatea crearii unei „Republici Populară Democrate Japoneze” pe modelul Coreei de Nord?

Este evident să presupunem că Stalin a fost speriat de demonstraţia de forta a americanilor la Hiroshima pe 6 august 1945 și Nagasaki, trei zile mai târziu, scrie cercetatorul rus, dar precizează: „Hiroshima și Nagasaki l-au şocat mai puțin pe Stalin decât ne-am putea închipui”. Radcenko menționează dezvoltarea accelerată a proiectului atomic sovietic, care la acea dată nu era departe de finalizare.

„Oricare ar fi fost cauza, marele interes al lui Stalin pentru bomba nucleara nu  înseamnă că el a fost speriat de puterea ei incredibilă. Dimpotrivă, Stalin a vrut s-o obtina ca pe un simbol al statutului de superputere. El a fost mai putin impresionat de utilitatea militara a bombei” – se spune in articol.

Molotov centru, Vorosilov drepata„Câteva săptămâni mai târziu, după ce Stalin a renuntat la invazia in Japonia, ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov a adoptat o poziție dura în cadrul Consiliului de la Londra al miniștrilor de externe. El a  zadarnicit pretențiile americane de a influența evolutiile politice din România și Bulgaria și chiar a cerut baze militare în Marea Mediterană”, – scrie autorul.

Atunci,  secretarul de stat al SUA, James Burns „a recurs la santajul cu arma atomica.” Molotov a rămas neclintit, spune Radcenko.

De ce, atunci, Stalin a reuntat la Hokkaido?

Răspunsul constă în faptul că pana şi un politician atat de cinic precum Stalin nu cauta atat câștiguri geopolitice, cat recunoașterea SUA si aporbarea de catre americani a zonelor sovietice de influenta. Desi seducatoare dpdv geopolitic, insula Hokkaido nu era parte a acordului semnat la Yalta in februarie 1945. Stalin știa, că, încălcand acest acord, el risca să pună în pericol cuceririle sovietice, inclusiv cele din Extremul Orient, – Sahalinul de Sud și Kurilele- crede autorul.

„O lungă perioadă de timp a existat o dispută între istorici privind bombardarea atomică a Japoniei. Unii sustin ca a fost o „necesitate militară”, adversarii lor cred ca, de fapt, a servit ca mijloc de intimidare a Uniunii Sovietice. 70 ani mai târziu, datele sugerează că, chiar dacă Truman a încercat sa-l intimideze pe Stalin, nu a izbutit s-o faca. Abandonarea planului Hokkaido de catre Stalin a fost o concesie serioasa. În ciuda Hiroshimei, Stalin intreprindea o  încercare tardivă de a restabili relatiile cu Statele Unite ale Americii, care deja erau in deteriorare rapida”, – spune Radcenko.hiroshima

Dându-și seama că Truman, încurajat de Hiroshima, face presiuni asupra sa, Stalin, la randu-i, a decis să insiste. Presedintele Truman probabil ca a considerat concesia Hokkaido ca pe un semn că Stalin cedeaza presiunii. „Deși nu bomba l-a facut pe Stalin să se retragă din Hokkaido, amenințarea implicită a impiedicat cooperarea superputerilor. Astfel, Hiroshima a făcut ca războiul rece sa fie aproape inevitabil”, – conchide autorul.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

3 Responses to Istoric: Bombardamentul Hiroshimei a salvat Japonia de ocupaţia sovietică?

  1. Cumpata Sebastian spune:

    Jenant sa insinuezi, ca acea actiune criminala are justificare, si ca exista ceva pozitiv in ea. Cozile de topor , tot cozi de topor.

  2. olog cojoc spune:

    Niciodata nu e prea tarziu !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top