Rusia ar putea deveni din nou membru al clubului G8, dar pentru aceasta este necesară retrocedarea Crimeei, a declarat joi ministrul canadian de externe, Chrystia Freeland, citata de Interfax. Moscova a ocupat Crimeea în 2014, profitând de criza politică de la Kiev. Acum Kremlinul considera că „chestiunea Crimeei” este închisă pentru totdeauna.

„Pentru Rusia, modalitatea de a demonstra că vrea să facă acest lucru (sa revina în G8 – n.r.) este să părăsească Crimeea și să încheie războiul în Donbas. Este foarte simplu”, a spus Freeland la o conferință de presă comună cu secretarul de stat american Michael Pompeo.

Ea a adăugat că dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, toți cei din G7 ar fi bucuroși să vadă Rusia din nou în rândurile lor.

Miercuri, președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că consideră util ca Rusia să revină în formatul G8. „Cred că ar fi un lucru bun dacă Rusia ar fi acolo (în G8 – n.r.)”, a declarat președintele, citat de Casa Albă.

Anterior, Trump a spus că formatul G8 ar trebui să fie restaurat, deoarece multe probleme privesc Rusia. Președintele american a făcut o declarație similară în 2018.
Problema privind revenirea Rusiei ăn grupul celor opt poate fi ridicată la summitul G7, care va avea loc în perioada 24 – 26 august în orașul Biarritz din sudul Franței, relatează Reuters citând un reprezentant al Casei Albe. Potrivit acestuia, liderii țărilor G7 trebuie să „ia o astfel de decizie prin consens”.
Rusia însăși nu a cerut oficial întoarcerea în G8, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Aceasta este condiție prealabilă pentru ca acest lucru să se întâmple.
Între timp, Kremlinul se preface că formatul discuțiilor G8 nu îi mai este interesant. „Ne concentrăm pe alte formate”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinteluirus, comentând declarația lui Trump.

Rusia a început să se transforme într-un paria al comunității mondiale la scurt timp după intervenția sa în criza politică ucraineană.

Reamintim, la sfârșitul anului 2013 și începutul lui 2014, la Kiev au inceput proteste în masă după ce autoritățile au încetinit procesul de integrare europeană. Protestul în masă care a durat luni de zile a avut drept consecință confruntări cu polirtia. După ce protestatarii au reușit să ocupe o serie de clădiri administrative, președintele Viktor Ianukovici a fugit din țară cu sprijinul serviciilor secrete rue și la sfârșitul lunii februarie a găsit refugiu în Rusia.

Cateva saptamanai mai tarziu, în martie 2014, fortele speciale ale armatei ruse au efectuat o lovitura de stat în Crimeea, dupa care s-a organizat un referendum pe tema alipirii la Rusia. Ulterior, Moscova a recunoscut că „voința populară” a fost însoțită de o operațiune specială militară. „Datorită calităților morale și volitive ridicate, a unei bune pregătiri și a rezistenței ofițerilor și soldaților, am reușit să organizăm un referendum într-un cadru liniștit și calm. Populația din Crimeea, apreciind corectitudinea și pregătirea profesională ridicată a personalului Armatei, a numit cu recunoștință personalul militar rus „oamenii politicoși”, se spunea în raportul Ministerului Apărării al Federației Ruse.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

anexarea Crimeeiretrocedarea Crimeeirusia G8Trump Rusia