Actorul de comedie Volodimir Zelenski, câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, nu ar trebui să dialogheze direct cu preşedintele rus Vladimir Putin, ci cu medierea principalelor puteri occidentale, a declarat consilierul său pe probleme militare, Ivan Aparşin, citat miercuri de agenţiile de presă EFE şi Interfax-Ukraina.

‘Nu l-aş sfătui pe preşedintele Ucrainei să se întâlnească de unul singur cu Putin’, a declarat Aparşin într-o intervenţie marţi seara la postul de televiziune ucrainean ZIK.

Potrivit consilierului, discuţiile dintre Zelenski şi preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui să aibă loc în prezenţa reprezentanţilor Statelor Unite şi Marii Britanii.

‘Nu putem rămâne singuri cu Rusia pentru că nu vom rezolva problema. Şi niciodată nu voi susţine ca noul preşedinte al Ucrainei să se aşeze la masa tratativelor cu aşa-numitele republici populare Doneţk şi Lugansk’, a declarat Aparşin, adăugând că Zelenski doreşte să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiţii favorabile pentru Ucraina.

După ce a câştigat alegerile prezidenţiale de duminică, cu un scor zdrobitor de 73,22%, Zelenski a promis că prioritatea ‘numărul unu’ în noua sa funcţie va fi încetarea luptelor şi, pe cale de consecinţă, sfârşitul războiului dintre armata ucraineană şi miliţiile proruse în estul ţării.

El a pledat totodată pentru reformarea procesului de reglementare în baza acordurilor de pace de la Minsk din februarie 2015, optând pentru un nou format de negociere care să includă Rusia şi ţările occidentale.

Deşi l-a catalogat drept inamic pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, Zelenski a afirmat în timpul campaniei că este dispus să dialogheze cu acesta pentru a a ajunge la pace în Donbas.

Noul preşedinte ucrainean a indicat că un alt obiectiv principal al său este aducerea acasă a tuturor prizonierilor ucraineni deţinuţi în mâinile rebelilor separatişti din Lugansk şi Doneţk, precum şi eliberarea celor 24 de marinari capturaţi de Rusia în incidentul naval din Marea Neagră din noiembrie trecut.

Zelenski considera ca Rusia a ocupat peninsula Crimeea și a subliniat în repetate rânduri că nu va accepta niciun compromis cu Rusia daca aceste presupune cedare de teritorii. „Nu vom sacrifica niciodată teritoriul și oamenii. Integritatea Ucrainei ar trebui să fie o constantă a noastra „, a spus Zelenski. S

Vorbind despre planurile noului președine în domeniul apărării, Aparșin a spus că noile autorități intenționează să dezvăluie toate informațiile despre evenimentele din 2014, inclusiv începutul războiului în Donbas și anexarea Crimeei de catre Rusia. El a promis, de asemenea, că toți cei responsabili pentru „predarea” peninsulei vor fi pedepsiți.

„Adevărul despre Ilovaisk, despre Debalțeve, despre începutul războiului din 2014, privind confiscarea Crimeei, va fi făcut public. Și condus la finalitatea sa logică. În viitorul apropiat se afla adevărul. Nimeni nu va ascunde nimic de nimeni „, a scris Apasșin pe blogul său de pe site-ul Obozrevatel.

Moscova speră că noile autorităţi ale Ucrainei vor promova soluţionarea conflictului din estul ţării prin respectarea acordurilor de la Minsk, a declarat miercuri ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, citat de EFE.

‘Sperăm că noile autorităţi ucrainene îşi vor înţelege responsabilitatea şi vor promova soluţionarea crizei prin respectarea strictă a pachetului de măsuri propus la Minsk’, a declarat Lavrov în cadrul Conferinţei internaţionale de securitate de la Moscova, care şi-a început lucrările miercuri în capitala rusă.

În plus, ministrul rus a indicat că o soluţionare politică a conflictului din Donbas trebuie identificată în cadrul Grupului de contact şi în formatul de negocieri ‘Normandia’ – Rusia, Franţa, Ucraina şi Germania – şi în deplină concordanţă cu Rezoluţia nr. 2202 a Consiliului de Securitate din 2015 privind acordurile de la Minsk.

‘Germania şi Franţa trebuie să joace un rol important pentru a nu permite nicio încercare de revizuire a acordurilor de la Minsk aprobate de Consiliul de Securitate pentru a rezolva conflictul din Donbas’, a spus el, adăugând că ar fi timpul ca ţările occidentale să tragă în cele din urmă învăţăminte din cazurile Iugoslaviei, Ucrainei, Irakului, Libiei şi Siriei.

Din aprilie 2014, Ucraina este implicată într-un conflict armat împotriva rebelilor separatişti proruşi din estul ţării, soldat cu aproape 13.000 de morţi, conform datelor ONU.

Acordurile de la Minsk din septembrie 2014 şi februarie 2015 au pus bazele unei soluţii politice la conflictul din Donbas, dar nu au condus la o încetare totală a violenţelor până acum

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (1 voturi, media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top