Consiliul Europei e zguduit de un imens scandal de corupție. Un deputat italian s-a dovedit că a obținut milioane de euro din Azerbaidjan pentru a ocroti țara respectiva de rapoartele critice privind drepturile omului, scrie Tagesspiegel. După cum adezvăluit ziarul, în complicata schema de coruptie apar si inalti demnitari rusi, ceea ce sugerea coruptie ”sindicalizata” Rusia-Azerbaidjan in raport cu oficiali europeni.

Cel mai mare scandal din istoria Consiliului Europei nu ar fi ieșit la iveală dacă una dintre băncile din Milano nu ar fi acordat atenție unor transferuri suspecte. Tranzacțiile financiare, care conțineau sume de șase cifre, erau derulate prin intermediul bancilor din statele baltice și Insulele Marshall. Procuratura Milano a lansat o investigație. Ceea ce au aflat anchetatorii a avut efect de bombă. Firma careia îi erau destinati banii, este deținuta oficial de soția unui deputat italian în Consiliul Europei. În perioada 2012-2014, Luca Volonte a primit în total 2,39 milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, banii au venit din autoritarul Azerbaidjan. În aprilie, Volonte urmeaza sa fie judecat sub acuzația de spălare de bani.

În ultimii ani, Azerbaidjanul a depus eforturi importante pentru a evita verdictul oficial negativ al Consiliului Europei cu privire la situația drepturilor omului.

„Astfel, parlamentarii din Azerbaidjan puteau sărbători o mica victorie, daca în ianuarie 2013 nu aparea pe neașteptate raportul germanului Christoph Strässer referitor la prizonierii politici din Azerbaidjan. Publicatia comenteaza ca mai multe dovezi vorbesc în favoarea rolului pe care în aceasta situatie l-a jucat inclusiv așa-numita „diplomație a caviarului“. Cu toate acestea, în cazul deputatului Volonte  nu este vorba doar despre caviar și covoare de lux. Ex-deputatul a recunoscut că a primit 2,39 milioane de euro, dar neagă orice conexiune cu activitățile sale în Consiliul Europei. Potrivit lui, banii sunt nimic altceva decât o recompensă pentru sfaturile sale, pe care le-a dat depuatului azer Elkhan Suleymanov.

După cum a aflat publicația, totul a început cu o vizită a lui Luka Volonte în Azerbaidjan în iulie 2011. După întâlnirea sa cu Suleymanov, cei doi deputati au mentinut legătura și, în curând, Volonte a propus conceptul de  ”îmbunătățire a imaginii internaționale a Azerbaidjanului”. Atunci când, în mai 2012, organizația European Stability Initiative a vorbit pentru prima dată  despre „diplomația de caviar“, provocând astfel îngrijorare în cadrul Consiliului Europei, Volonte, într-un document de uz intern, a afirmat că nu exista „dovezi ale componentei de corupție“.

În decembrie 2012, cu câteva săptămâni înainte de votul asupra raportului lui Strässer, într-o scrisoare adresată lobbystului azer Muslum Mammadov, Volonte explică în detaliu modul în care „prietenii“ ar trebuie să ia cuvântul în timpul dezbaterii. Volonte se adreseaza lui Pedro Agramunt, care este acum președintele APCE, cu instrucțiuni clare despre cum să fie criticat raportul privind prizonierii politici. În decembrie Volonte primește primul transfer de bani.

„După eșecul raportului Strässer, Volonte este îngrijorat de faptul că prietenia profitabila ar putea ajunge la sfârșit în curând, așa că, dintr-o dată, el devine inițiatorul unei noi rezoluții cu privire la prizonierii politici, dar a doua zi își retrage rezolutia…“ orice dorinta a ta este pentru mine ca un ordin„-  a scris el lui  Mammadov. Celelalte detalii au fost discutate, cel mai probabil, într-o întâlnire personală cu Suleymanov și deputatul Alexei Puskov la Baku“, -susține Tagesspiegel.

„Povestea ar putea ajunge la final aici, dacă ar fi fost vorba într-adevăr doar despre un caz izolat. Cu toate acestea, adjunctul șefului delegației germane în cadrul Consiliului Europei, Frank Schwabe se teme că scandalul este la o scară mult mai mare.“ „Există o suspiciune că scare corupției este mai mare și nu se limitează doar la acțiunile unui Luka Volonte,“ – spune Schwabe.

Potrivit Tagesspiegel, scandalul Volonte este doar parte dintr-o ”afacere” mai mare. Ițele companiilor implicate în sistem, și sumele care apar în documentele anchetatorilor sugereaza că este vorba despre un sistem care a fost folosit nu doar pentru a-l rasplati pe deputatul italian.

Investigația scandalului de la Consiliul Europei înainteaza lent. Și nu intamplator. Președintele APCE este Pedro Agramunt, care a încercat să minimalizeze importanța scandalului și a declarat despre „atacurile ilegale asupra onoarei și reputației persoanelor“. Iar prezidiul APCE a amânat decizia cu privire la oportunitatea începerii unei anchete independente.

Și nu este vorba doar despre Azerbaidjan. „În prezent, în Consiliul Europei există o întreagă rețea care protejează statele cu tendințe autoritariste de evaluări critice“ – spune Schwabe. Astfel, în luna ianuarie, au fost în mod intenționat puse obstacole în calea dezbaterii privind drepturile omului în Turcia.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

APCEPedro Agramuntscandal de coruptie