Prețul petrolului scade aproape în fiecare zi, ajungând la niveluri record în ultimii ani – mai putin de 46 dolari ( 14 ianuarie) barilul de Brent și WTI. Și, probabil, nu a ajuns încă la limita de jos. Pentru multe țări producătoare de petrol aceasta este astazi problema numărul unu. Dar există unele state producătoare de petrol, în care rapoartele zilnice de pe piețele petrolului nu trezesc nici panica si nici bucurie. Este vorba despre Azerbaidjan.

Scaderea pretului petrolului se reflecta în deprecierea diferitelor valute. Astfel, rubla rusească a pierdut 40 la sută din valoarea sa în 2014 în raport cu dolarul, accelerand inflația, in timp ce manatul azer din contra, s-a intarit, a atras atenția Florian Schröder, directorului executiv al Camerei de Comert Germano-Azere.

„Până în prezent, Azerbaidjanul a investit o mulțime de bani în reducerea volumului de dolari de pe piata. Efectul acestei măsuri a fost ca ieftinirea petrolului a avut efect zero asupra monedei manat, care acum este mai scumpa ca euro. Un manat puternic este însa o problemă pentru economia de export,…” – a spus Schröder.

În Azerbaidjan situația este foarte diferită faţă de Rusia, unde unul dintre principalele motive în deprecierea rublei este exodul de capital și plecarea investitorilor străini, afirma Schroeder.

Baku demonstrează o economie în creștere. E drept, aceasta nu mai prezinta valori ca la mijlocul anilor 2000, de peste 20%, dar prognoza de creștere a PIB-ului pentru anul 2015 este de 4.3 la sută, potrivit Băncii Mondiale. Particularitatea economiei azere este că, în comparație cu cea rusa, aceasta nu este atât de mult integrată în economia globală și, prin urmare, este mai bine protejata împotriva șocurilor externe, a explicat Schroeder.

În plus, scăderea prețului petrolului a prins Azerbaidjanul în mijlocul unor proiecte de mare anvergură, a caror suspendare nu mai are rost. Acest lucru este parțial motivul pentru care companiile germane nu simt criză în Azerbaidjan.

In afara de asta, Azerbaidjan, spre deosebire de țările OPEC si Rusia a răspuns diferit la scăderea puternică a prețurilor la petrol. Baku a început să reducă producția și vânzările de țiței în a doua jumătate a anului 2014.

Cu toate acestea, în cazul în care prețul petrolului nu se întoarce rapid la nivelul anterior, Baku va trebui sa ia măsuri suplimentare. Bugetul țării a fost întocmit avand in spate un calcul bazat pe un pret  mediu al petrolului de 90 dolari pe baril.

Având în vedere că acest preț nu mai pare realizabil în viitorul apropiat, care este cotatia pe care autoritățile azere o vor lua in calcul? Acest lucru va depinde în mare măsură de cheltuielile planificate, spun expertii germani.

Bugetul  înregistreaza așa-numitele cheltuieli protejate – pentru apărare și sfera socială, de care nimeni nu se atinge. Cel mai probabil se vor face reduceri de cheltuieli la proiectele de infrastructură. „Ce mai este diferit in Azerbaidjan fata de Rusia este nivelul relativ scăzut al cheltuielilor sociale. Multe paturi ale populației trăiesc în sărăcie. Pensiile şi salariile sunt mici, iar autoritățile azere vor putea face mai usor fata lipsei de venituri„– spune Tobias Baumann.

Dar chiar și în scenariul cel mai pesimist, Azerbaidjanul nu-şi face griji prea mult în legatura cu stabilitatea macroeconomică.

„Aceasta este una dintre țările cu cea mai mica datorie pe cap de locuitor. Ţara are la dispozițiile Fondul SOFAZ (din incasari din industria petrolului), precum și rezervele Bancii Centrale. Cred ca dacă luăm ca baza de calcul un preț de 50 de dolari pe baril, tara ar putea supraviețui 10 ani „– a rezumat Florian Schroeder

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

azericriza petroluluiFondul SOFAZindustria petroluluimoneda manat