Politologul Christopher Claassen publica în American Political Science Review un studiu, în care susține că democrația pierde din popularitate chiar și în țările în care până de curând ea părea deosebit de stabilă. Într-adevăr, numarul de democratii in lume a ajuns la un numar record, dar satisfacția față de sistemul politic în sine, judecând după sondaje, este în scădere. Cercetatorii observa modul în care cererea pentru alternativa populistă crește în țările occidentale. În același context, protestele cu revendicari democratice au loc aproape simultan în țările cu experiență relativ redusă în ale democratiei sau cu regim hibrid: ca în Chile, Hong Kong, Bolivia (și înainte de asta în Rusia și Venezuela).


Număr record de țări democratice

Conform estimărilor făcute de centrul de cercetare american Pew, din 1977, numărul democrațiilor din lume a crescut de cateva ori (au fost luate în considerare doar țările cu o populație de peste 500 de mii de oameni). În urmă cu 40 de ani, existau 89 de state autoritare (62%) și 35 (24%) state democratice. În 2017 tabloul s-a inversat, 96 de democrații (57%) și 21 de dictaturi (13%).

Pentru a evalua caracterul democratic al unui anumit regim, experții au utilizat indicele Polity IV, care combină principalii indici de știință politică – cum ar fi nivelul concurenței politice, restricțiile de putere pentru prima persoană în stat și libertatea de exprimare. Mai multe țări sunt incluse în categoria regimurilor mixte: în 1977 erau 20 (14%), acum sunt 50 (25%).

Potrivit unui alt studiu realizat de Pew Center în 27 de țări, 51% dintre respondenți sunt nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în țările lor. 62% consideră că drepturile oamenilor de a-și exprima punctul de vedere sunt bine protejate, dar numai 35% – că politicienii aleși apără interesele alegătorilor.

Cei mai mulțumiți de starea democrației din țara lor sunt:

Suedezii (69%)
Filipinezii (69%),
Indonezienii (65%)

Cei mai mulți nemulțumiți de modul în care funcționează democrația sunt cei din:

Mexic (85%)
Grecia (84%)
Brazilia (83%)

Cercetătorii nu au putut identifica o corelație clară între satisfacția față de democrație și vârsta participanților la sondaj. Relația cu nivelul educațional este diferită în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. În cele dezvoltate, cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât este mai mare satisfacția față de democrație. În țările în curs de dezvoltare, dimpotrivă: cetățenii mai puțin educați sunt mai mulțumiți de modul în care funcționează sistemul politic. Ce este comun e dependența de percepția situației economice: cu cât este mai scăzut ratingul, cu atât atitudinea față de modul în care funcționează democrația este mai negativa.

Potrivit The Economist, mulți sunt convinși că democrația este ca un vin bun: calitatea lui creste cu trecerea timpului. Cu alte cuvinte, cu cât este mai vechi un sistem democratic într-o țară, cu atât credibilitatea sa este mai mare. Dar analiza lui Claassen, pe baza datelor obținute din 135 de țări, arata că, odată cu întărirea instituțiilor democratice, scade și încrederea populara în democrație și invers: de îndată ce instituțiile democratice intra in declin, cresc și aspirațiile democratice ale societății.

Judecând după graficele lui Claasen, dintre țările dezvoltate doar în cele scandinave sprijinul pentru democrație este conform cu calitatea inalta a sistemului politic. În majoritatea statelor anglofone nu sunt probleme cu democrația în sine, dar sunt insa cu aprobarea acesteia.

Acest lucru este mai vizibil în țările mai puțin stabile. În Egipt, încercarea de instituire a democrației parlamentare după „primăvara arabă” și decenii de dictatură a dus la o dezamăgire rapidă fata de democratie. Și invers, când președintele venezuelean Hugo Chavez a început să desfiinteze instituțiile reprezentative la sfârșitul anilor 90, aspiratiile democratice s-au răspândit în toată țara. Dar există și o excepție în această serie – Ucraina, unde democratizarea după Euromaidan este în sincronizare cu creșterea încrederii în democrație.

În continuare, oamenii consideră democrația ca exlusiv o manifestare a puterii majorității. De aceea sunt dezamăgiți atunci când guvernul manifesta grija fata de minorități – în spiritul ideilor liberale moderne. Este exact ceea ce s-a întâmplat în SUA, unde începutul anilor 2000 (când a apărut criza de încredere în democrație) a fost marcat de extinderea drepturilor civile. Dar, de îndată ce administratia Trump a început sa le atace din nou (de exemplu restrangerea dreptului la avort), cererea pentru democrație a crescut din nou.

Precedentul Hitler

Cel mai cunoscut exemplu din istoria contemporana de infiintare a unui regim antidemocratic, chiar totalitar, printr-o procedură democratică este numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar al Germaniei în 1933.

Milan Svolik de la Universitatea Yale a studiat 197 de cazuri de prăbușire a regimurilor democratice din 1973 până în 2018 și a calculat că în 88 dintre aceste cazuri conducătorii autoritari au obtinut puterea la fel ca Hitler, prin mijloace democratice, și doar 46 au fost ajutati de lovituri de stat militare. Mai mult, daca pana in anii 90 rar se intampla ca democrația sa fie distrusa prin lovituri de stat, atunci după sfârșitul Războiului Rece apariti dictaturilor prin forta a devenit ceva obișnuit.

Potrivit lui Svolik, acest lucru nu poate fi explicat doar prin faptul că dictatorii au invatat să reprime opoziția și să manipuleze opinia publică și mass-media. El ne cere sa recunoastem o realitate: așa-numiții ”populiști autoritari” sunt cu adevărat populari. Printre astfel de conducatroi de stat sunt mentionati Vladimir Putin, Hugo Chavez și Recep Erdogan.

Camasa este mai aproape ca haina

Pentru a înțelege motivele popularității politicienilor antidemocrați, Svolik a realizat un experiment sociologic. El a presupus ca participanții la diverse sondaje își arata atasamentul față de valorile democratice declarativ, dar nu și în practică. Prin urmare, el a invitat respondenții din mai multe țări din întreaga lume, inclusiv Statele Unite, Venezuela și Turcia, să își imagineze că participa la alegeri. Programele unora dintre candidați cuprindeau elemente destinate să încalce principiile democratice – de exemplu, concedierea funcționarilor care nu au susținut acest candidat; schimbarea componenței comisiei electorale; regruparea circumscripțiilor în interesul candidatului.

S-a dovedit că sprijinul politicienilor care au prezentat astfel de propuneri este într-adevăr uneori vizibil redus. Dar numai dacă alți candidați care sunt nominalizați la alegeri au alte puncte din programul electoral absolut identice. Dacă insa anti-democratului ii este opus un candidat cu o agendă fundamental diferită cu privire la alte probleme, atunci aceste probleme devin cheie, iar politicianul autoritar nu riscă să piardă sprijin.

Cu alte cuvinte, dacă o societate este divizată și interesele diferitelor grupuri diferă radical, aceste grupuri abandonează de bună voie democrația în favoarea satisfacerii propriilor lor interese. Chiar și în Statele Unite, cu tradiție politică veche, susținătorii partidelor republicane și democrate au ignorat cu ușurință agenda antidemocratică a unor candidați ai partidului lor.

Democratizarea este bună pentru sănătate

Și deși cetățenii simpli sunt dezamăgiți de democrație, oamenii de știință continuă să insiste: pentru viață si sanatate acesta este cel mai bun sistem.

În aprilie 2019, un articol sub titlul ”Good news for democracy” al unui grup de cercetători condus de politologul american Thomas Bollyky, publicat în revista medicală The Lancet, a analizat starea de sănătate a cetățenilor din 170 de state între anii 1980 și 2016. Speranța de viață pentru persoanele cu vârsta de 15 ani fără HIV crește cu 3% în țările în care democratizarea s-a produs în urmă cu zece ani.

Nivelul democrației are un impact mai mare ca PIB-ul pana si asupra prevalenței bolilor cardiovasculare și neinfectioase, a tuberculozei și a numărului de decese în accidente auto. Potrivit lui Bollyky, din 1994, instaurarea democrației a salvat aproximativ 16 milioane de vieți omenești, care altfel ar fi murit din cauza unor probleme cardiace.

Cercetătorul explica că principalul motiv nu este nivelul de bunăstare, ci capacitatea societății de a face presiuni asupra guvernului sa îmbunătățeasca sistemul de sănătate.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 3,67 din 5)
Încarc...

Related Posts

6 Responses to Democrația și generalizarea precedentului Hitler

  1. Ioan Savu spune:

    Intr-adevar HITLERISMUL a ajuns politica de Stat a SUA, atat doar ca Hitler a agresat doar un stat, si anume Polonia si toata planeta i-a declarat razboi… in timp ce SUA a agresat militar zeci de state si continua sa o faca si astazi cand vedem ca agreseaza Siria ca sa o jefuiasca. o face si in Yemen si in Afganista si in alte tari din Africa…si nici dracu nu i-i declara razboi si nici nu o sanctioneaza …dar in schimb sunt sanctioanate tari ca Rusia care au eliberat Siria de teroristii ISIS care erau mercenarii Americii.
    Ce lume da cacat …sa vezi cum hitlerismul renaste si ia o amploare nemaintalnita in istorie …asa se cheama SINUCIDEREA umanitatii prin prostie indolenta si inconstienta!

    • bogdan spune:

      Deocamdata toti fascistii si extremistii Europei se aduna anual in St Petrsburg ! din cate stiu eu Istorie orasul ala e in Cocina numita Ospiciul Lumea rusa…

      • Ioan Savu spune:

        Faptul ca nist scule blegede fascisti nespalati s-au strans la un birt din acel oras, nici pe departe nu inseamna ca SUA nu are pe Sigiliul ei de Stat insemnul cu FASCIILE, care ne arata ca SUA este in mod oficial un stat FASCIST.
        Si asta este mult mai grav decat faptul ca niste idioti de fascisti occidentali si-au dat intalnire in Rusia ca sa aiba propaganda anti-Rusia ce scrie.

        • bogdan spune:

          Doar mai porkule ca nu s-au strans intr-un birt ci au fost organizati de partidul Pro kremlin > RODINA> Adica mai pe scurt organizati de cocina kremlin ! https://www.bbc.com/news/world-europe-32009360 Si potaile alea numite Lupii Noptii de ce participa ? Oare nu s ei prietenii Pitikului debil ? Nu face Porkul pitik mereu poze cu javrele alea ? Si pe afara politia alunga cu bastoane si gaze pe antifascisti !!!

          • NeluSavu spune:

            Ma ologule cu creier trepanat …faptul ca niste idioti aflati sub controlul si supravegherea serviciilor sau adunat undeva …asta nu poate scuza faptul ca SUA duce de 70 de ani NON STOP razboaie ilegale de jaf si agresiune in cel mai pur stil HITLERIST_
            In concluzie in ziua de astazi HITLERISMUL de sorginte americana este muuuuuuuult mai periculos decat Hitlerismul din 1939

  2. bogdan spune:

    Putler=2xHitler …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top