Barasabia pamant romanesc„Printre țările post-sovietice, Republica Moldova s-a confruntat probabil cu cele mai mari probleme legate de identitate.
Nu este vorba doar despre etnie, limbă și alegerea civilizației: stat sau regiune – aceasta este întrebarea principală. Iar această situație este radical diferită de cea ucraineană”, scrie jurnalistul ucrainean Andrei Bondarenko, pentru eurointegration.com.

Redam mai jos articolul semnat de ucrainean.

Dacă ideea „absorbției” țării noastre a fost mult timp cultivata în țara vecină, în Rusia, la Chișinău susținătorii acestui concept sunt nationalistii moldoveni.
Comuniștii de aici sunt adepții independenței, iar liberalii (de fapt – ultraradicali) vor unificarea cu România. Unirea dă speranță pentru viitor pentru unii, si temeri altora.
Acum douăzeci și trei de ani, aceasta teama a fost suficienta pentru izbucnirea conflictului din Transnistria. Și acum chestiunea româneasca continuă să împartă societatea moldovenească pe criterii teritorial, etnic, lingvistic și de vârsta.

Anexarea sau reunificare?

Pentru societatea modernă moldovenească nu este nimic mai important decât limba si istoria. De interpretarea acelorași evenimente istorice depinde nu numai alegerea politica, dar, de asemenea, existența Moldovei.

Potrivit tratatului de pace de la București, semnat pe 16 iunie 1812, o mare parte a teritoriului Republicii Moldova a fost oferit Imperiului Rus, devenind provincia (gubernia) Basarabia cu centrul la Chișinău. Cealalta parte a regiunii istorice a Moldovei, de dincolo de Prut, în 1861 s-a unit cu Țara Românească: pe harta Europei aparea un nou stat și o nouă națiune – românii.

După Primul Război Mondial, România a inclus în componenta sa teritorii care anterior au aparținut Austro-Ungariei  – Bucovina și Transilvania – precum și Basarabia. Timp de două decenii Moldova modernă a fost condusă de România. Uniunea Sovietică, cu toate acestea, nu a recunoscut suveranitatea României asupra Basarabiei și Bucovinei, declarandu-le teritorii anexate. La randul lor, unioniștii moderni au numit evenimentele din 1918 – Unirea.

În anul 1940, ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop, Basarabia a fost anexată de către Uniunea Sovietică. Pe teritoriul său a fost înființată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească cu capitala la Chișinău.
În ciuda faptului că România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova în 1991, Tratatul privind frontiera de stat nu a fost încă ratificat de Parlamentul român.

Unii politicieni de la București au spus că ratificarea acestui acord va însemna recunoașterea Pactului Molotov-Ribbentrop; unioniştii români spera în restaurarea statului în granitele din 1918, granițe care includ nu numai Republica Moldova actuală, dar și Basarabia din Ucraina.Marea Adunare

Cu toate acestea, toți politicienii – atat susținătorii statului unificat, cât și cei care insistă asupra independenței Moldovei, recunosc ca țara a decăzut din discursul politic, cultural și economic romanesc de mai bine de două secole. Prin urmare, o posibila fuziune va aduce nu numai probleme economice, ci în primul rând problema de civilizație.

„Noi suntem români”
Treizeci la sută din populația Moldovei reprezinta minorități naționale: ucraineni, rusi, găgăuzi, evrei și polonezi. Cei  mai multi vorbesc limba rusă; limba folosita și de moldovenii rusificați. Cu toate acestea, două treimi din obiceiurile și limba populatiei majoritare etse practic imposibil de distins de limba si obiceiurile romanilor vecni.
Dar, Moldova nu este uniforma.
La nord se afla al doilea cel mare oraș din tara – Bălți, iar la sud – Găgăuzia și bulgarii – toti tind spre Rusia și, prin urmare, sunt predispusi la sentimente anti-românești. Chișinăul și partea de sud-vest a țării sunt dominate de pro-europeni și unionisti.

„Există doar moscoviții, nu? La fel suntem si noi, moldovenii – un concept teritorial, nu etnic”, spune unul dintre liderii grupului de extrema-dreapta ai fanilor echipei de fotbal „Zimbru”.

„Noi suntem români. Învățăm limba și istoria românească. Ni se spune că limba noastră este moldovenească, dar toată lumea știe că nu există asa ceva.”

Denumirea limbii nu este o problema lingvistică, ci una politică.
Lupta pentru limba a fost prima etapa a unionistilor în dorinta de reîntregire cu Romania. Conform Constituției, in Moldova este recunoscuta ca fiind oficiala „limba moldovenească pe baza grafiei latine”, dar, în decembrie 2013, Curtea Constituțională a declarat ca oficiala este limba româna.

„Primul lucru pe care l-am făcut-o atunci când s-a deschis frontiera – am ajuns în România și am cumpărat cele două volume „Traditii la români”. Pot spune sincer, cu mana pe inima: nu există nicio diferență între moldoveni și etnicii români, lingvistic, cultural, noi suntem un popor…

Dar politic, civilizator – nu: în ultimii 200 ani, am trăit sub influența Rusiei, am văzut lumea altfel „, – spune analistul politic Igor Boțan.

Boţan este dintre cei care susține aderarea Moldovei la Uniunea Europeană ca stat independent, nu parte din România.

Unul dintre argumentele sale este ca România s-a format ca stat în secolul al XIX-lea, un pic mai târziu ca Moldova.

„Identitatea românească este secundară în raport cu identitatea moldoveneasca” – sustine activistul Partidului Socialist – Stanislav Vartanian.

Cu toate acestea, cum nu ai interpreta istoria si cât de mult nu ai manipula etnonimele, nu se poate nega faptul că diferența dintre un moldovean din statul Republica Moldova şi un locuitor din Moldova romaneasca este imposibil de sesizat.

Unionismul tacit

Odata cu începutul perestroikăi, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, ca în toate republicile Uniunii Sovietice, s-a nascut mișcarea națională. La începutul anilor 1990, în Republica Moldova și România au aparut imediat susținători ai organizațiilor unioniste din cele două țări.
Cu toate acestea, niciun partid deschis unuonist nu a câștigăt în alegerile parlamentare din Republica Moldova mai mult de 0,5% din voturi.

Miscarea a primit insa un sprijin mult mai larg după „Revoluția Twitter” din 2009, atunci când, ca urmare a protestelor de stradă și revoltelor de la Chișinău, guvernarea comuniștilor a fost inlocuita de forțele pro-europene.

În 2011, a fost infiintata organizația non-guvernamentală Action 2012, al cărei scop este promovarea ideilor unioniste printre locuitorii Moldovei. În anul următor, ea a organizat primul marș unionist, la care au participat mai mult de trei mii de participanți. În 2015, un marș similar organizat de Blocul Unitatii Nationale a mobilizat aproximativ treizeci de mii de oameni.

Atitudinea moldovenilor fata de Unirea este contradictorie

Potrivit unui sondaj de opinie din 2012, suporterii unirii cu Romania din Moldova reprezinta 31%, adversarii – 59%. Apropo, în România situația este diferită – în aceeași an mai mult de 86% din respondenți au susținut ideea unirii cu Republica Moldova.

Amintim ca, în timpul penultimul recensământului – 2004 – s-au declarat români doar circa 2% din populația Republicii Moldova. Rezultatele sondajului din 2014 nu au fost încă publicate, dar este posibil ca, în ultimul deceniu, moldovenii sa-si fi redefinit identitatea și au început să se perceapa drept români. Experții spun ca procentul ar putea fi intre 10-15%.

În același timp, aproximativ un milion de cetățeni ai Republicii Moldova (mai mult de o treime din populația adultă a țării!) au  pașaport românesc, pe care îl folosesc în primul rând pentru călătorii de muncă sezonieră în UE. În plus, convergența cu vecinii de peste Prut este legată si de schimbul de generații, tot mai mulți tineri moldoveni studiază în România, sunt integrati în mediul cultural romanesc.
Conștienti de lipsa de popularitate a Unirii, politicienii moldoveni nu se grabesc cu lansarea lozincilor unioniste. Cu toate acestea, Partidul Liberal, de centru drepta si unionist, a obtinut la ultimele alegeri parlamentare aproape zece la sută din voturi.

Unirea incomoda

Există și alte argumente care complica posibila fuziune a celor două state.
Potrivit lui Ion Torni, expert al organizației IDIS Viitorul, comerțul exterior al Republicii Moldova este focusat pe Ucraina și Rusia si mai putin pe România.
Mai mult, în ciuda celui un milion de pașapoarte românești, moldovenii preferă să meargă la muncă în Rusia, nu în România și UE.
Prin urmare, în societatea și economia moldovenească – cel puțin acum – nu exista condiții evidente pentru unificarea Moldovei cu România. Dar acest lucru nu înseamnă că problema poate fi scoasa de pe ordinea de zi.

„Unirea cu România este un mit care otrăvește realitatea noastră politică, dar acest mit este atât de tenace ca inca mult timp va afecta situația politică”, – a spus Igor Boțan.

Evenimentele din ultimii ani au arătat că frontierele Europei nu sunt la fel de inviolabile. Deci, posibilitatea unirii României cu Republica Moldova nu este exclusă.

Și dacă acest lucru se întâmplă, Ucraina ar trebui să fie gata pentru revendicări teritoriale. În plus, asa cum au aratat evenimentele din țara noastră, iesirea din sfera de influență a Rusiei este generatoare de conflict armat.
Iar terenul pentru acest conflict, în regiunile vorbitoare de limbă rusă din Moldova şi Transnistria, este deja pregatit, conchide jurnalistul ucrainean.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (2 voturi, media: 3,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

2 Responses to Despre Unirea Republicii Moldova cu România, din perspectiva unui jurnalist ucrainean

  1. Zorg spune:

    Domnica, schimbă macazu’ că dărâmi gardu’

  2. Domnica spune:

    TRENUL RE-UNIRII
    SAU O VARĂ FIERBINTE 2015-
    EVENIMENTE UNIONISTE PRO-EUROPENE la CHIȘINĂU-
    BUN ! BUN ! BUN ! – Blocul Unirii Naționale ! – B.U.N. !
    —————————————————————————————————————————————-
    2.
    Veniți cu toții cu drapele și pancarte unioniste

    la Marea Adunare Națională Unionistă Europeană

    A TUTUROR ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

    din 5 iulie 2015, orele 2-4 pe Piața Mare din Chișinău.

    Pentru grupurile de 10 persoane unioniste de la sate
    se va organiza transport gratis –
    – contactați-l pe Sergiu, Chișinău, tel. 06 711 5728
    – autobuze organizate și din București
    ( 072 484 0009 (Ștefan) și (076 334 1006 (Laura)
    și din alte orașe –
    – din Timișoara – /Vctor- 073 092 9535/,
    – din Cluj via Alba, Sibiu, Brașov-
    /Andrei- 074 553 7616/, / sau 074 162 7795 /
    – din Iași- / Sebastian- 075 791 9036/,
    din Bârlad – /Paul -076 739 8254/,
    din Bacău- /Cătălin- 076 140 6906/,
    Vaslui, etc.

    /reprezentanți B.U.N.-i -Costică Codreanu, Ileana Podoleanu, Tolică Ursu,
    Vicu Prisăcaru, Dinu Plângău, Olguța Cojocaru, Irinuca Ciobanu, Oana Iovu, Lucica Stegărescu,
    Ana-Lucia Carazanu, Gina Rogote, Titi-Ana Evtodi, Petrișor Musteață, Tudor Jalbu, Olguța Crăciun,etc.
    3.
    CEVA NE-MAI-VĂZUT ȘI NE-MAI-AUZUT !
    Câteva mii de drumeți pe jos !
    Marșul Unionistilor – Un Pelerinaj Unionist pe Jos sub semnul lui Ștefan cel Mare – pornire la 5 iulie seara din Chișinău via Strășeni, Călărași,
    UN POPAS la Cornești – la 9 iulie,
    apoi Ungheni la Prut la 10 iulie,
    continuare cu înnoptare la Iași și spre București.
    Numele participanților basarabeni unioniști va fi gravat pe o placă montată ulterior în Cetatea lui Bucur. Pe drum se va invita lumea din sate să se alăture Marșului pe Jos.
    Veniți cu noi !
    Pregătiți-vă din timp încălțămintea sportivă confortabilă și rucsacul cu cele necesare.
    tinerii md
    tel. 373+ 67 69 33 38
    tineriimoldovei gmail com
    telefon contact/înscrieri – tel. 068 346 438.

    4.
    Sâmbătă, 11 iulie 2015,
    Al Treilea Pod Unionist de Oameni-
    UN MARE POD UNIONIST-LANȚ UMAN se va forma pe ambele maluri la Prut
    și pe podul feroviar Eiffel la Ungheni, la 20 km est de Iași.
    pt. a pregăti Marea Re-Unire Viitoare.
    /un Lanț Uman similar aceluia din 1989 din Țările Baltice contra ocupației sovietice.
    Primul Pod Unionist de Flori la Prut-la 6 mai 1990, al doilea Pod Unionist -la 16 iunie 1991.
    Vă așteptăm cu drag!
    /urmăriți evenimentul pe Facebook/
    tel. 068 346 438.

    5.
    Semnați cu toții Listele Re-Unirii,
    căutați-i pe voluntarii BUN-i și semnați Re-Unirea noastră pe Vecie cu România pt. copiii și generațiile viitoare, zilnic la Cortul Unionist la intrarea pe Aleea Clasicilor din Chișinău. Veți obține și un cadou – materiale unioniste pentru distribuire la sate, prin autobuze, biserici, școli, magazine, etc.
    Nu mai dormiți! Deșteptați-Vă ! La Actiune ! O Campanie Unionistă de Semnături începută la 16 mai la Chișinău după cel mai Mare Miting Unionist din ultimii 25 de ani.
    /circa 25 mii de participanți/
    6.
    Concurs Foto Unionist Vestimentar –
    www magazin romanism ro
    7.
    Concurs clip-video – Ce Înseamnă Re-Unirea !
    Priviți acest clip de Ilenuța Corcimaru – O viață mai dulce !
    Nr 1 din topul meu !
    Hohote de râs garantate !
    http unireainseamna md concurs
    8.
    Alegerile locale –
    – Lista candidaților est-moldoveni unioniști pro-europeni care au semnat
    “Pactul pentru RE-Unire. Pactul pentru Europa” –
    www pact md
    9.
    B.U.N. ! –
    – A nu confunda Organizația Civică B.U.N.-ă din Chișinău
    Cu Partidul creștin-democrat -100% B.U.N.- din București,
    reînființat în aprilie 2015, coordonator scriitorul Claudiu Tănăsescu
    10.
    Recenta noua re-constituita
    Mișcare de Eliberarea Națională
    /continuatoarea aceleia din anii 1988 /
    se alătură B.U.N.-ului din Chișinău.
    Grupul de Inițiativă-
    – istoricul Anatol Petrencu,
    – jurnalista Tămărica Gorincioi,
    – Sergiu Cojocaru,
    – Valerian Grosu,
    – Goriță Popa,
    – publicistul Vlăduț Pohilă,
    etc.
    ––––––––––––––––––-
    11.
    Membrii Consiliului Onorific al B.U.N.-ului –
    – scriitorul Vlad Beșleagă
    – colonel Nicu Lupașcu /fost lucrător sovietic KGB/
    – publicistul Mitru Gabura /fost lucrător sovietic KGB/
    – compozitorul Eugen Doga
    – Mihu Ciubotaru, redactor-șef la revista Basarabia Literară
    – actorul martir Gheorghe Urschi
    – cântărețul Ricky Ardezianu
    – cântărețul Ionică Paladi
    – Victor Bostan, director Vinăria Purcari
    – doamna Tamara Sunița, pelegrină
    – Dumitru Pogorea, antreprenor, s. Taraclia, r. Căușeni
    etc.
    12.
    Alte sloganuri pentru a fi scandate sau scrise pe pancarte
    pentru marșurile unioniste –
    – RE-U-NI-RE-PE-VE-CI-E!
    – RE-U-NI-RE-PE-VE-CI-E!
    – RE-U-NI-RE-PE-VE-CI-E!
    – RO-MÂ-NIA-MA-RE = ÎN-VE-CHI-LE-HO-TA-RE!
    – DA-CIA-STRĂ-BU-NĂ = O-MA-RE-CU-NU-NĂ !
    – SFA-TUL-ȚĂ-RII-NE-UI-TAT!
    – MIR-CEA=ȘTE-FAN=ȘI-ZA-MOL-XE!
    – MAT-COV-SCHI=LA-RI=ȘI-VI-E-RU!
    – JOS-HO-TA-RUL-DE-LA-PRUT!
    – JOS-HO-TA-RUL-STA-LI-NIST!
    – DOI-NA-ȘI-ION-CÂN-TA-TÎ –
    = EU-RO-PA-E-A-ICI!
    – LI-BER-TA-TE-LUI-GE-OR-GI-CĂ!
    ================================================
    13.
    Școli de vară în România la munte și la mare
    pentru tinerii unoniști din Rep. Moldova –
    peste 10 mii de tineri est-moldoveni vor călători în România.
    Înscrieți-vă aici-
    tinerii md
    actiunea2012 ro

    – 9-18 iulie – o excursie UNIONISTĂ prin Transilvania –
    Turda, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Deva, Hunedoara, Sibiu, Brașov
    Coordonator grup: Dumitru Berestean, telefonați la 068 080 182.

    14.
    Chișinău, 19 iunie-5 iulie 2015, orele 11- 7,
    două corturi unioniste – unul în fața Poștei Centrale, altul în fața Magazinului Unic, care vor distribui materiale Unioniste. O Campanie Unionistă -Est-Moldovenii sunt Români !-organizată de Platforma Unionistă Civică- Onoare, Demnitate și Patrie, lider- Vlad Bilețchi. Cei mai activi voluntari vor participa în iulie la o Școală de Vară de lângă București, la Cedevia.
    tel.: 079 644 618 sau 068 888 455 sau le pot scrie organizatorilor pe pagina de FaceBook.
    15.
    După Viitoarea apropiata Re-Unire a Basarabiei istorice cu România, noua Mare Patrie se va numi DACIA –
    vechea denumire a Vetrei strămoșilor noștri,
    la propunerea B.U.N-ului din Chișinău.
    ———————————
    16.
    N.B.
    Anul 2015 –
    TEROAREA ȘI RĂZBOIUL TIMOFTIST FILATELIST
    SIS-TEMATIC BĂLĂNIST KGB contra UNIONIȘTILOR CONTINUĂ-
    – după arestarea și expulzarea peste Prut la 13 mai
    a liderului unionist Georgică Simion, vest-moldovean din Focșani,
    iată că acum, un alt Lider Unionist est-moldovean din Ungheni, Anatol Arhire, ex-deputat, a primit o citație la poliția de frontieră mafiotă comunistă voronistă moldo-stalinistă, pentru faptul că a scandat RE-UNIRE TRICOLOR pe Podul de la Prut la de la Sculeni
    sâmbătă, 6 iunie 2015, împreună cu alți tineri unioniști din Rep. Molotova. Și alți 6 Unioniști conducători de mașini au primit citații la Poliția mafiotă filatelistă timoftistă anti-românească pentru faptul de a fi strigat Re-Unire pe Podul de la Sculeni !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top