Dragostea Georgiei faţă de Occident a rămas „neimpartasita”, iar acum, printre georgieni, este în creștere sentimentul pro-rus, alimentat din plin de ONG-uri filoruse, Biserica Ortodoxă georgiană și partidele anti-occidentale, scrie revista Foreign Policy.

Dacă această tendinta se consolideaza, Georgia se va trezi în braţele aspre ale ursului de la nord, iar Kremlinul îşi va afirma dominaţia asupra întregului Caucaz.

Ucraina nu este singura ţinta a „revanşismului rusesc”, semnale tot mai ingrijoratoare provenind de la cel mai vechi partener euro-atlantic din regiune – Georgia. În ultimii „douazeci de ani” georgienii au urmarit cum marionetele rusești au ocupat 20 la sută din teritoirul tarii și au epurat circa 300.000 de etnici georgieni, scrie Foreign Policy (FP).

Acum ei se întreabă dacă merita de dragul legăturilor strânse cu Occidentul sa plateasca toate acest costuri, spune autorul FP.

Și există tot mai multe dovezi că influența Rusiei în Georgia este tot mai puternică.

La Washington se subestimează adesea posibilitatea ca „exportul de propagandă rusa sa prinda rădăcini în Georgia” pentru că, potrivit sondajelor de opinie, în favoarea integrării euro-atlantice voteaza 60-70% din populație. Dar, conform FP, acest sprijin este mai degraba unul emoțional decât deliberat. Aceleași sondaje arată că integrarea cu Occidentul este pentru georgieni abia pe locul trei in lista prioritatilor. Primele locuri sunt ocupate de probleme precum șomajul și sărăcia. În schimb, aderarea la NATO și UE sunt trecute de georgienii primele în lista subiectelor pentru care autoritatile irosesc prea mult timp.

Cel mai înfricoșător fapt este ca in Georgia creste numarul adeptilor aderarii la Uniunea Eurasiatică (CEEA). În favoarea CEEA se exprima 20% dintre respondenți. În 2013 procentul era de 11%, iar în 2014 – 16%.

„Cine sunt georgienii dispuși să predea suveranitatea țării lor unei forțe care i-a rapit 20% din teritoriu?”

În parte sunt grupările pro-ruse din sectorul non-guvernamental, care ba apar ba dispar, dar întotdeauna sunt asociate cu același grup de ideologi pro-rusi. Ei „intreprind pelerinaje regulate la Moscova” și, potrivit politicienilor georgieni primesc la fel de regulat finanțare de la Kremlin. Mesajul lor general este „eurasianism” și „civilizație ortodoxă” – abrevierile Kremlinului pentru putinism.

Amintirile despre vulnerabilitatea economică a tarii și nemulțumirile fata de abuzurile puterii le permite să câștige noi susținători printre cei care sunt satui de „iubirea neimpartasita cu Occidentul”, descrie situatia FP.

La mijlocul anului 2014, suporterii „eurasianismului” au protestat zgomotos împotriva legii anti-discriminare, care era in dezbatere în Parlamentul Georgiei. Erau nemultumiti de interzicerea discriminării pe motive de orientare sexuală. Mitingurilor acestor activiști pro-rusi s-a alăturat si clerul Bisericii Ortodoxe Georgiene.

Este „cea mai veche biserica crestina din lume”, baza naționalismului georgian și instituția cu cea mai mare încredere în țară.

Și astăzi, deși este nominal în favoarea aderării Georgiei la UE, in sânul bisericii exista facțiuni influente care incita la „naționalism religios” și îşi exprima admirația pentru Rusia.

Biserica este din ce în mai mult „în prima linie a reactiunii”. În 2013, liderii bisericii au organizat un „pogrom anti-gay înspăimântător”, iar capul Bisericii a justificat aceste acțiuni. Particiapntii la pogrom au mai spus că Occidentul este „mai rău decât Rusia” și că „invazia rusă din 2008” a fost „un fel de intervenție divina împotriva integrarii cu Occidentul”.

A treia componentă în „triada” pro-rusa, în plus față de ONG-urile filoruse și o biserica tot mai anti-occidentala – este renasterea partidelor politice anti-occidentale.

După schimbarea de guvern în 2012, politicienii pro-rusi marginali au devenit o forță politică viabilă. Linia anti europeana este condusa astazi de fostul sustinator al integrarii occidentale – Nino Burjanadze. În afara de ea câștigă tot mai multa putere și „partidul populist cu tendințe anti-occidentale” denumit „Alianta Patrioților”.

Luând in calcul tendințele actuale, alegerile parlamentare din 2016 ar putea dezvalui lumii o Georgie complet diferita, se teme FP.

15% din voturi vor fi suficiente pentru ca în parlament sa patrunda politicienii pro-rusi, care vor duce la „distrugerea unitatii politicii externe” georgiene.

Acesta ar trebui să fie un motiv serior de îngrijorare. Georgia se va „scufunda rapid în nisipurile mișcătoare ale stapanirii rusești”, așa cum s-a întâmplat înainte cu Azerbaidjan, Armenia și Kazahstan.

Rusia va avea in sfarsit dominatie absoluta in Caucaz și un monopol complet asupra fluxurilor trans-eurasiatice de energie și comerţ, trage semnalul de alarmă FP.

Occidentul trebuie să întinda o mână de ajutor liberalilor georgieni. Acordul de Asociere cu UE semnat în iunie 2014 este binevenit, dar simpatiile georgienilor obișnuiți ar putea fi repede castigate prin oferirea regimului non-viza în UE. De asemenea, pentru a apropia și mai mult Tbilisi, SUA ar trebui sa declare Georgia stat aliat NATO, deoarece procedura de aderare la alianta nord-atlantica este mult prea cronofaga, iar omul de rand isi pierde rabdarea.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Biserica Ortodoxa GeorgianaGeorgiaNino BurjanadzeONG-uri pro-rusepartide filoruse