Realizând dorința promisa de contracarare a dominatiei mondiale a SUA, Vladimir Putin se va implica după criza ucraineană sau în paralel cu aceasta într-un nou conflict în Balcani, sustine mass-media occidentală care citeaza experti straini. Potrivit acestora, liderul rus va profita de faptul că țările balcanice sunt în mare parte dependente politic și economic de Moscova, scrie ziarul german Rheinische Post.

Publicatia face referire la discursul lui Putin de luna trecută, la Forumul International „Valdai” de la Soci, în care el a acuzat SUA ca practica „dictatul unilateral„, în raport cu alte țări și a spus că Rusia, prin toate mijloacele sale,  se va opună acestei poziții.

Rusia a anexat Crimeea și susține separatiștii pro–rusi din estul Ucrainei cu bani, arme și trupe. Bombardierele rusești zboara în apropierea granițelor țărilor membre NATO, iar navele de război rusești sunt trimise in intreaga lume, ajungand până la coasta Australiei. În plus, Kremlinul acţionează pe principiul „soft power” pentru a extinde influența sa în regiunile pe care le considera sfera sa de influenta. Asa se explica de ce Moscova a intensificat activitățile în zona Balcanilor.

Cu câteva zile în urmă, Rusia a fost singurul stat din cele 15 membre ale Consiliului de Securitate al ONU care a refuzat să sprijine o rezoluție privind prelungirea duratei de funcționare a Misiunii de Menținere a păcii în Bosnia și Herțegovina. Experții consideră acest refuz drept indicator al schimbărilor drastice în politica Rusiei în Balcani. Moscova şi-a justificat refuzul prin faptul ca nu acceptă implicarea activă a cetățenilor Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană. Este demn de remarcat faptul că, înainte,  Federația Rusă nu s-a opus intrării acestei țări în UE.

În paralel, Rusia consolidează legăturile sale cu Serbia. La mijlocul lunii octombrie, Putin a fost triumfal întâmpinat (cu fanfară) într-o vizită de stat la Belgrad. Părțile au semnat mai mult de o duzină de acorduri privind cooperarea militară și economică.

În țara vecină, Muntenegru, o treime dintre companiile străine sunt deținute de ruși.

Bulgaria, deși un membru al UE, este aproape în întregime dependenta de resursele energetice rusești și este un susținător fervent al intereselor Moscovei, cel putin pana la preluarea guvernului de Boiko Boriso.

Despre un nou conflict cu participarea Rusiei în Balcani vorbeste într-un interviu pentru Rheinische Post şi vicepreședintele Uniunii Crestin-Democrate/Uniunea Social- Crestina (CDU / CSU) din Bundestag Andreas Shokkenhoff. Potrivit lui, în Europa, Rusia desfasoara nu un Razboi Rece, ci unul fierbinte in toata regula: „cum altfel poate fi numita trimiterea intr-un stat strain de tancuri, artilerie grea și alte convoaie militare”, comenteaza politicianul.

Andreas Shokkenhoff, care până la ianuarie 2014 a fost insarcinat în problemele cooperării germano-ruse în guvernul Germaniei, a avertizat UE ca Rusia va folosi arma sa energetica ca instrument pentru șantajul Serbiei. Politicianul spera ca guvernul de la Belgrad va rămâne pe cursul de integrare în UE.

„Țările din Balcanii de Vest trebuie sa fie conștiente de faptul că Rusia intenționează să le folosească împotriva UE, fara sa le poată oferi perspective pe termen lung, un viitor, nici în politică, nici în economie„, a declarat Shokkenhoff, citat de DW.

Trebuie remarcat că, recent, in cadrul vizitei sale la Sydney, cancelarul german Angela Merkel a menționat implicarea Rusiei in Balcani. Vorbind la Institutul Lowy pentru Politici Internationale, Merkel a atras atenția asupra comportamentului Moscovei nu numai în Ucraina, dar, de asemenea,  împotriva Republicii Moldova și a Georgiei, precum și implicarea în Serbia și Balcanii de Vest. Cancelarul consideră că politica externă a lui Putin „refuză să rezolve conflictele pe baza respectului reciproc, prin mijloace democratice și constituționale” și „se bazează pe dreptul celui puternic, ignorand statul de drept„.

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Andreas Shokkenhoffdreptul celui puternicPutinRusia in BalcaniSerbiastatul de drept