Porosenko IohannisRomânia și Ucraina s-au acuzat adesea de nerespectarea drepturilor minoritaților nationale, au polemizat cu privire la limitele platoului continental și exploatarii canalelor Dunării. La toate acestea se adauga prejudecățile și stereotipurile reciproce: românii și ucrainenii se suspectau reciproc, asa cum se suspecteaza vecinii de comiterea unor mici gainarii, nivelul de încredere intre cele doua natiuni fiind extrem de scăzut, scrie analistul ucrainean Serghei Gherasimciuk, intr-un articol pe eurointegration.com.

Cu toate acestea, în ultimii ani, în relațiile dintre Kiev și București se face simtita o încălzire. Într-o foarte mare măsură aceasta evolutie a fost influențata de revoluția Maidanului din Ucraina.

Imaginile cu ”evadarea” lui Ianukovici au evocat amintirea romanilor despre fuga dictatorilor în timpul revoluției din 1989 – desi in comparatie cu primul, sotii Ceausescu au fost prinsi si executati după un scurt proces, scrie Gherasimciuk.

În plus, războiul dintre Ucraina și Rusia a dovedit României ca Kievul a rupt definitiv ”cordonul ombilical” cu Moscova.

Și, din moment ce în România au o parere mai degrabă negativa despre Rusia,  conform principiului „dușmanul dușmanului meu – prietenul meu” a fost posibila intensificarea dialogului între București și Kiev.

România sprijină Ucraina pe plan internaționale și a fost prima din UE care a ratificat Acordul privind asocierea Ucrainei cu UE. Președintele român, Klaus Iohannis a solicitat în mod constant NATO să acorde sprijin Ucrainei, iar saptamana trecuta a avut loc vizita președintelui Ucrainei Petro Poroșenko în România.

”Imediat trebuie remarcat faptul că nivelul întalnirilor în timpul vizitei a fost ridicat, iar atenția presei din România acordata președintelui ucrainean a confirmat că, într-adevăr, începe o nouă pagină în relațiile dintre cele două țări”, scrie autorul.

Vize gratuite și noi rute spre BucureștiPorosenko Iohannis

In timpul vizitei, Poroșenko s-a întâlnit cu Klaus Iohannis, cu prim-ministrul și cu conducerea Parlamentului român.

În primul rând, părțile au decis reluarea activitatii Comisiei prezidențiale comune ucraineano-române (ultima reuniune a avut loc în urmă cu 9 ani). În mod evident, reluarea unui astfel de dialog bilateral sugerează că ambele părți au intenții serioase în a continua să dezvolte relații la un nivel ridicat și să vorbească deschis despre probleme litigioase și inițiative comune.

Liderii ucrainean și român au mai convenit ca, în timpul deschiderii Consulatului României de la Solotvino, în luna mai a acestui an, sa fie semnat un acord între guverne privind eliminarea taxelor pentru vizele pe termen lung.

Nu rămâne fără atenție nici problema comunicațiilor de transport între Ucraina și România. În special, părțile au discutat despre posibilitatea unei legături feroviare directe între Kiev și București, o line de autobuz între Cernăuți și București și și-au exprimat speranța că, în curând, vor exista noi curse aeriene directe între cele două capitale. In prezent, călătorii trebuie să zboare prin Viena, Praga sau chiar  Amsterdam.

Nu mai puțin important a fost și Acordul privind patrularea în comun a frontierei ucraineano-române.

Pe de o parte, acest lucru poate fi un instrument eficient de combatere a contrabandei și corupției la frontiere. Pe de altă parte, este o manifestare a încrederii reciproce, care, până de curând, nu avea loc în relațiile bilaterale.

Securitate la Marea Neagră – eforturi comune

Președinții Ucrainei și României au discutat și despre situația securitatii în regiunea Mării Negre. Această problemă este una acută pentru România, țara care alaturi de Bulgaria este riverana Marii Negre in zona frontierei de sud-estul a UE. Pentru Ucraina, după anexarea Crimeei, securitatea Mării Negre este o problema chiar mai arzatoare pe ordinea de zi.

Președintele ucrainean a sprijinit inițiativa România cu privire la formarea flotei comune la Marea Neagră sub auspiciile NATO, și, în plus, Ucraina și România au discutat despre posibilitatea formării unei brigăzi comune ucraineano-româno-bulgare (în prezent, cooperare de această natură exista între Ucraina, Polonia și Lituania).militari ucraineni
De asemenea, România și-a exprimat încă o dată sprijinul pentru menținerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și a sprijinit decizia NATO de a organiza o reuniune a Comisiei Ucraina-NATO în timpul summit-ului NATO de la Varșovia, în luna iulie a acestui an.

In acest context, România este un aliat consecvent al Ucrainei, iar președintele Iohannis, la fel ca și prietenii Ucrainei din Polonia și statele baltice, aminteste ori de câte ori ca nu mai este posibilă revenirea în relațiile cu Rusia la principiul „afaceri ca de obicei”.

Președinți au discutat și despre probemele energiei. Ucraina a propus României sa construiasca o interconexiune de transport a gazelor între cele două țări, ceea ce va face posibilă transformarea României într-un exportator de gaze către Ucraina.

Spre deosebire de majoritatea țărilor UE, Romania nu este dependenta de gazul rusesc, fiind jucător  independent pe piața energiei din Europa. Cu toate că rezervele de hidrocarburi din România nu se compara cu cele ale liderilor OPEC, tandemul Kiev și București pare a fi promitator în această problemă, crede analistul.

În cele din urmă, punctul culminant al vizitei lui Porosenko a fost întâlnirea  cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

”Cu toate că românii și-au exprimat adesea scepticismul cu privire la autoritatea spirituala a Patriarhului, considerându-l mai degraba un „bun manager”, nu trebuie să uităm că Biserica Ortodoxă Română are aproximativ 19 milioane de credincioși, ceea ce o face una dintre cele mai mari biserici ortodoxe, iar sprijinul Patriarhului Daniel ar fi benefic pentru a pune în aplicare ideea sustinuta de președintele Poroșenko privind crearea in Ucraina a unei biserici autocefale locale unificate.

Ce urmează?

Vizita lui Poroșenko la București a arătat că, deși încet, dar pagina neintelegerilor  între români și ucraineni este intoarsa.

”Avem multe în comun – ambele țări, deși cu diferenta temporară notabilă, cresc pe ruinele unor dictaturi, ambele au preocupari cu privire la situația securitatii în regiune și au o viziune clară despre cine este principala sursă de provocări în regiunea Mării Negre.

Ca și la Kiev, în București se sustine că noile amenințări pot fi rezolvate „sub umbrela” NATO, dar și în cadrul inițiativelor comune de securitate. Ca și Kievul, Bucureștiul își da seama că Rusia modernă a devenit obiectul unor sancțiuni ca urmare a unor încălcări grave ale principiilor fundamentale ale dreptului internațional și că Moscova ara nu face nimic pentru a remedia această situație.

În cele din urmă, și Kievul și Bucureștiul au ambiția de a revendica rolul de lideri regionali.

Deși, la prima vedere, acesta poate parea a fi subiect de concurența, dar, dacă ne uităm la situație dpdv strategic, unirea eforturilor pentru a depăși provocările comune poate fi mai fructuoasa decât concurența mărunta.
Ucraina va beneficia de faptul că România o va sprijini în Uniunea Europeană și NATO, iar România va beneficia de faptul că Kievul va deveni partenerul ei in problema securitatii regionale.
”Vreau sa sper că vizita lui Poroșenko a pus bazele pentru înfaptuirea acestui scenariu”, incheie Gherasimciuk.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (6 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

4 Responses to ”Dușmanul dușmanului meu îmi este prieten”. Rezultatele vizitei lui Poroșenko la București

  1. Carstea spune:

    Nu stiu daca Rusia este dusmanul Romaniei. Nu cred lucrul acesta. De fapt se vrea ca Romania sa fie implicata in razboi alaturi de Ucraina; din aceasta cauza se insista pe brigada romano- ucrainiana – bulgareasca. Teritoriile noastre nu sunt la rusi! Este clar.
    De ce sa fim alaturi de ucrainieni? Ce avem de castigat? Nimic, decat distrugeri!

  2. Carstea spune:

    Bogdan, Clau, Putin si antiputin pe unde sunt? Vreau si parerea lor.

    • mocanu dan spune:

      MARE OM SI PUTINA DE BRINZA ASTA (ARE NUME ROMANESC,POATE SI SINGE,DAR EL NU STIE)NE-A FACUT DIN NISTE DUSMANI PE UKRAINIENI FRATI DE CRUCE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top