Rusia, Iranul și Azerbaidjanul cooperează îndeaproape în sfera politică dar, în paralel, încearcă să creeze și iluzia unei parteneriat economic eficient. Cum stau lucrurile cu adevărat, aflam dintr-un material DW.

La 1 noiembrie, la Teheran, are loc o întâlnire trilaterală între liderii din Rusia, Iran și Azerbaidjan, în timpul căreia Vladimir Putin, Hassan Rouhani și Ilham Aliev vor discuta nu doar chestiuni politice, ci și economice. În această săptămână președintele rus a anunțat deja că va avea discutii despre cooperarea economica în zona caspică și instituirea unui coridor de transport „Nord – Sud“.

Statistici dezamăgitoare

Cota cumulată a Azerbaidjanului si Iranului în cifra de afaceri a comerțului exterior al Rusiei nu atinge nici macar 1%. Potrivit Serviciului Vamal Federal al Rusiei (FCS), cifra de afaceri cu Iranul în primele opt luni ale anului 2017 a atins doar 989 milioane dolari. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, comerțul dintre țări a scăzut cu 17,9%, cota Iranului în cifra de afaceri a comerțului exterior al Rusiei scăzând de la 0,4% la 0,3%.

Însă relațiile comerciale ale Rusiei cu Azerbaidjanul s-au intensificat. Dacă în 2016 ponderea sa în cifra de afaceri a comerțului exterior al Rusiei a fost de 0,4%, în acest an este de 0,5%. Cifra de afaceri a depășit 1,7 miliarde de dolari, cu o creștere de 62%.

Directorul adjunct al Institutului CSI, Vladimir Jharihin, a declarat pentru DW că consideră cifrele copmertului cu azerii goale de continut. În opinia sa, creșterea se explică prin faptul că legumele turcești, care sunt supuse sancțiunilor, vin în Rusia sub forma produselor azere.

Legăturile energetice – vorbe de dragul vorbelor?

Vorbind la summitul de la Baku, Vladimir Putin a declarat că domeniul prioritar al cooperării dintre Rusia, Azerbaidjan și Iran în sectorul energetic este punerea în aplicare a proiectelor pentru explorarea și dezvoltarea zăcămintelor de petrol și gaze, în principal în regiunea caspică.

Analistul Fondului National de Securitate Energetica (FNSE), Igor Iuskov consideră că, de fapt, „în sfera de producție sau de transport Rusia nu are interese reale de cooperare cu Iranul sau Azerbaidjan, deoarece cele doua țări sunt concurenții săi pe piața mondială“.

Relațiile energetice cu Azerbaidjan, potrivit experților, vor fi limitate la faptul că, odata cu epuizarea producției pe câmpurile azere vechi, Rusia va începe să livreze gaze în această țară, astfel încât ea sa fie în măsură să-și respecte angajamentele de export. În ceea ce privește proiectele comune, „ar fi lipsit de logica sa ajuti Azerbaidjanul să dezvolte ceva în asteptarea unui fel de loialitate politică efemera“, crede Iuskov.

Același lucru si cu Iranul. Chiar și astăzi, Rusia se află în competitie cu aceasta tara pe piața turcă. Dacă Teheranul reușește să construiască o fabrică de GNL, concurența se va extinde pe piețele din Asia. Anterior s-a discutat proiectul, potrivit căruia Rusia va ajuta la construirea acestei uzine care va exporta gaz în Asia de Sud-Est, iar Rusia va alimenta Iranul cu gaz printr-o conductă via Azerbaidjan. „Acest lucru este absurd, pentru că, în primul rând, este foarte scump sa pompezi gaz și, în al doilea rând, Rusia va ajuta Iranul ca acesta sa capteze cat mai multe piețe în marjă“, – sustine expertul FNSE.

În opinia sa, astfel de proiecte „sunt discutate pentru a retușa relațiile politice cu ajutorul subiectelor economice”.

Coridorul „Nord-Sud”: sau cu ce vor fi umplute containerele?

Pe lângă problemele energetice, la întâlnire se va discuta cel mai probabil proiectul coridorului de transport Nord-Sud, pe care Putin l-a numit „promițător”.

Coridorul implică conectarea căilor ferate din Azerbaidjan, Iran și Rusia, fapt care va oferi legături directe între statele baltice și India, prin Iran. Se planifică ca, în prima etapă, să fie transportate anual 5 milioane de tone de marfă, apoi peste 10 milioane de tone.

Pentru a realiza acest proiect ai nevoie de condiții economice – investiții și, cel mai important, bunuri„ – sustine analistul Peter Topicikanov.
Expertul consideră că cât timp Rusia se află sub sancțiuni, spre nord vor veni din India și Iran produse de agricultură și de industria ușoară. Întrebarea este ce vor duce înapoi? Sa plimbi containerele goale este scump. Ce ar putea oferi Iranul și India vecinului din nord este clar, ca va oferi Rusia nu este foarte clar. Iar furnizorii europeni cu greu vor fi convinsi sa participe la un coridor controlat partial de Rusia”- spune Topicikanov.

„Când Rusia a impus embargoul alimentar impotriva Occidentului, Iranul a avut o șansă sa-și creasca prezența pe piața rusa, dar acest lucru nu s-a intamplat“, – noteaza expertul. Potrivit lui, nu există niciun interes din partea Rusiei, care se teme sa faciliteze accesul la piața sa altor țări, bazandu-se pe ideologia pseudo-națională care spune ca cel mai bine este ca in „fața camerelor televiziunilor să bei iaurt de producție rusească“.

Ca urmare, cooperarea Rusiei și Iranului este limitată la două domenii: „Sectorul energiei nucleare și complexul militar-industrial. Dar o astfel de cooperare nu poate fi baza unui comerț major și pe termen lung“ – conchide Topicikanov.

 

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (2 voturi, media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Related Posts

One Response to DW: Ce perspective economice are relația Moscova-Baku-Teheran

  1. bogdan spune:

    Perspective de Lumea a 3a –de care apartin toate aceste dictaturi inapoiate…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top