Cu cinci ani în urmă în Rusia a început o criză: la 5 noiembrie 2014, Banca Centrală a Rusiei anunțat că nu va mai susține rubla. Spre deosebire de crizele din 1998 și 2008, noua criză a fost una ce a continuat, iar consecințele acesteia nu au fost depășite nici până acum: veniturile rușilor scad, substituirea importurilor a resuit doar în agricultură, iar investitorii nu se grăbesc să investească în Rusia, scrie Meduza.

După criza din 1998, care a pus capăt perioadei lungi de tranziție post-sovietice, economia rusă a început să crească rapid, în ciuda deprecierii aproape de cinci ori a rublei și a datoriei guvernamentale imense. La început, creșterea a fost una de „recuperare”: fiind redeschise vechile fabrici și uzine din epoca sovietica. Apoi, când reformele anilor 1990 și de la începutul anilor 2000 si-au facut simtit efectul, au demarat investitiile în crearea de noi industrii. Cresterea economica a dat un nou suflu pietei petrolului, iar pretul carburantului crescand de aproape doua ori pana la sfarsitul anului 2010.

Creșterea economica s-a încheiat la sfârșitul anului 2008, aceasta fiind perioada in care Rusia a cunoscut cea mai prosperă perioadă din istoria sa. Criza a venit din Statele Unite, unde a izbucnit ”bula” pe piața creditelor ipotecara, ce a provocat o prăbușire fără precedent a piețelor financiare. Investitorii occidentali și-au retras banii de pe piețele emergente, inclusiv din Rusia. Totodata, din cauza reducerii producției industriale în SUA și Europa, prețul petrolului a scăzut.

Timp de câteva luni, asaltata de investitorilor dornici să schimbe rublele in dolari, Banca Centrală a Rusiei a încercat să țină moneda națională sub control. La începutul anului 2009, a avut loc o nouă devalorizare, care a dus la scaderea producției industriale: s-a dovedit că multe companii au împrumutat dolari și euro, iar după deprecierea rublei nu au mai putut achita datoriile. Cu toate acestea, deja la sfârșitul anului 2009, economia a început să crească și se părea că Rusia va reveni la ritmul de creștere din anii 2000. Totusi, rata de creștere a PIB-ului și a veniturilor populației la începutul anilor 2010 s-a dovedit a fi la jumătate comparativ cu înainte de criză, inclusiv pentru că, până în 2011, autoritățile ruse practic au sistat toate reformele.

În 2014, prețurile petrolului au scăzut din nou. În același timp, Occidentul a impus sancțiuni împotriva Rusiei din cauza evenimentelor din Ucraina, care au speriat și mai tare investitorii straini. Spre deosebire de crizele anterioare, de această dată nu a mai avut loc o recuperare rapidă: prețul petrolului nu a crescut, sancțiunile s-au agravat, iar investitorii (atât străini, cât și ruși) au preferat alte destinații pentru investiții. Până spre sfârșitul anului 2016, Kremlinul a fost nevoit sa reduca cheltuielile bugetare, agravând declinul nivelului de trai și al producției. În 2017, cheltuielile guvernamentale, inclusiv cheltuielile de apărarea, de care Kremlinul era atât de mândru, au fost scazute semnificativ.

Cheltuielile pentru sfera socială – asistență medicală, educație și pensii – nu au fost reduse la fel de mult. Dar aceste cheltuieli nici nu au crescut, desi prețurile petrolului s-au majorat și în buget a reaparut surplus. Și asta pentru ca autoritățile ruse au anuntat noi priorități: „proiecte naționale” – în special pentru construcția de drumuri și alte obiecte de infrastructura. Conform planului Kremlinului, astfel va fi în cele din urmă posibilă accelerarea creșterii economice.

Sanctiunile occidendentale si contra-sanctiunile rusesti (sub forma embragoului alimentar) au fost descrise de Kremlin drept sansa pentru incurajarea productiei interne. Dar înlocuirea importurilor în Rusia s-a produs doar în agricultură – parțial datorită devalorizării, în parte datorită opririi importurile din Europa, dar în general – datorită investițiilor pe scară largă în industrie pe tot parcursul anilor 2010. În același timp, din cauza ca producătorii ruși nu mai concureaza cu cei străini, pe rafturile magazinelor din Rusia au ajuns mărfuri de calitate inferioară la un preț mai mare. Concomitent, au scazut investițiili în producție, un alt semnal ca redresarea economica intarzie. În 2019, creșterea rămâne mai mică decât media globală și comparativ cu majoritatea țărilor dezvoltate.

Veniturile rușilor sunt in continuare mai mici decât în ​​2014. Pentru prima oară de la începerea crizei, veniturile au crescut ușor în 2018 – și numai după ce Rosstat le-a calculat folosind o metodologie nouă, care trebuie din nou ajustată. În luna august a acestui an, economiștii ruși au anunțat semne de recesiune economica, reclamand o serie de indicatori considerați ca fiind mai slabi ca în 1998. Pana si guvernul, prin Ministerul Dezvoltării Economice a recunoscut ca urmeaza o altă recesiune economică, care ar trebui să se întâmple într-un an și jumătate.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 3,67 din 5)
Încarc...

Related Posts

3 Responses to Economia rusă nu reușește să-și revină după criza declanșată de anexarea Crimeei

  1. Ioan Savu spune:

    Hahahaah ce minciuna !
    Incercati sa nu mai mintiti ca porciii ca si asa nu va crede nimeni si va faceti numai de ras!

    • Clau spune:

      …nici nu se poate sa mintim ca porcii…ca doar se stie ca e unul din putinele lucruri la care excelati voi natia cretin idiot salbatica de godaci este minciuna alaturi de furt si violente. Apropo, chiar si numele de „rus” l-ati furat de la vecini….

  2. bogdan spune:

    Nici nu se va intampla ! Atat timp cat vor sta la furat in tari straine pot uita de colaborarea cu Lumea Civilizata ! Vor sta la greu sub sanctiuni ! Noi ne permitem dar ei ? Lumea Civilizate este tot pe crestere de atunci spre deosebire de porci…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top