In anii ’80, când Arnold Ruutel a preluat conducerea Estoniei sovietice, nimeni nu suspecta că republica va deveni membru al UE și NATO. Acest proces a început în 1988, când Mihail Gorbaciov a început ”perestroika” regimului.

„Noi am sperat că sistemul va slăbi. Gorbaciov a vorbit despre modificarea Constituției, dar această modificare excludea posibilitatea declararii suveranității republicilor. Moscova a cerut ca Estonia, ca și celelalte țări baltice, sa înceapa să creeze OMON (primul Spetsnaz al militiei sovietice). Noi nu am făcut acest lucru și am început să reinstituim dreptul la autodeterminare al Estoniei, de care ne-a lipsit Uniunea Sovietică”, – a spus fostul președinte estonian, Arnold Ruutel, într-un interviu cu Rzeczpospolita.

Către sfârșitul anului 1988, când liderii de atunci ai țării erau gata să proclame  independența, în țările baltice au sosit membrii Biroului Politic al PCUS, pentru a preveni tendințele așa-numit naționaliste.

„Atunci am fost convocat la Moscova de către adjunctul președintelui Consiliului Suprem al URSS, Anatoli Lukianov. El mi-a spus că nu avem dreptul sa adoptam legi care duc la suveranitate. El mi-a spus câti ani de închisoare risc daca fac asta. Dar, în ciuda acestui fapt, am insistat. Pe 16 noiembrie 1988, am anunțat că Estonia este o țară suverană,”- își aminteste Arnold Ruutel.

„Gorbaciov a convocat o întâlnire, în timpul căreia au fost condamnate acțiunile noastre și invalidata declaratia. Mi-au cerut să ma retrag. Dar a fost alegerea poporului nostru „, a adăugat el.

Cu toate acestea, solidaritatea țărilor baltice a apărut mai târziu. În 1988, liderii Lituaniei și Letoniei au declarat că nu sunt încă pregatiti să adopte o lege cu privire la suveranitate, la fel cum a fost adoptată în Estonia. Lituania și Letonia au adoptat solutii similare abia șase luni mai târziu.

Estonia a trebuit să realizeze reforme rapid, astfel încât, în 2004, sa adere la Uniunea Europeană. A fost prima din URSS care si-a adaptat sistemul juridic la cel european. Ea efectuat o munca eficienta si in vederea aderarii la NATO. „Ca urmare, astăzi avem în Estonia un standard de viata incomparabil mai mare decât cel pe care l-am avut  în perioada sovietică”, – subliniază Arnold Ruutel.

Acum, Rusia, care se pare ca nu poate ierta pentru evenimentele din acei ani, trateaza țările baltice drept dușmani. La rândul său, Arnold Ruutel susține că, în anii 90, Estonia a încercat să stabilească relații bune cu Rusia, dar dupa ce Boris Elțîn a ”abdicat”, totul s-a schimbat.

„Noi nu suntem dușmani ai Rusiei. Dar trebuie sa înțelegeti prin ce au trecut estonienii. Soldații noștri au fost împușcați în timpul lui Stalin, la fel ca cei polonezi. În prezent, nu există nicio familie în Estonia, care sa fi fost atinsa de represiunea comunista. Prin urmare, suntem foarte vigilenti, mai ales după ce Rusia a anexat Crimeea și a trimis „omuletii verzi” în Ucraina „, – a explicat fostul președinte.

De asemenea, el crede că ar trebui ca tarile baltice să fie pregătite pentru un posibil scenariu al „omuletilor verzi”, deoarece există riscul ca tehnicile utilizate în estul Ucrainei sa fie aplicate în statele baltice. Populația vorbitoare de limbă rusă reprezinta un procent important în Letonia și Estonia.

„Avem o mulțime de fosti militari sovietici, ofiteri cu experiență. Daca, înainte de război, doar opt la suta din populatie era vorbitoare de rusa în Estonia, când ne-am restabilit independența, aveam un procent de 40 la suta populatie rusa. În acest fel Uniunea Sovietică a redesenat granițele noastre. Ei au construit aici fabrici inutile și au adus forta de munca ruseasca. Erau actiuni de anvergură bine gandite. Letonia a suferit într-o măsură și mai mare. Pentru că Moscova poate folosi acum strategia pe care a folosit-o în Ucraina, iar noi trebuie să fim pregătiți pentru ea”- a spus Ruutel.

Comentand anexarea Crimeei și comparând-o cu anexarea statelor baltice de catre URSS, fostul președinte al Estoniei a declarat: „Au existat țări care nu au recunoscut anexarea țărilor noastre de catre URSS. Dar nu toți au făcut asta. Comunitatea internațională nu a întreprins nicio acțiune. De aceea poporul nostru a trebuit sa lupte atât de mult. Acum trebuie să ajutam Ucraina…UE a condamnat acțiunile Rusiei, dar noi, ca foști lideri din regiune, trebuie să reamintim încă o dată că nu uităm și nu acceptam acești pași, „- a mai spus Arnold Ruutel.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (7 voturi, media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Related Posts

2 Responses to Ex-președintele Estoniei: ”Moscova a plantat la noi fabrici inutile și a adus forță de muncă din Rusia”

  1. bogdan spune:

    Corect !

    • Basarabia e Romania spune:

      Tarile limitrofe stiu cel mai bine ce reprezinta imperialistii de la kremlin si comportamentul lor banditesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top