În spațiul post-sovietic se înmulțesc conflictele „înghețate”, care sunt o consecință directă a politicilor Kremlinului. În Ucraina și Georgia, folosirea forței militare este un semn al eșecului eforturilor economice și diplomatice ale Moscovei, care a încercat să refacă influența în cele doua tari, susține Nicu Popescu, consultant principal al Institutului de Studii de Securitate al Uniunii Europene  (EU Institute for Security Studies), într-un interviu pentru Le Monde.

„Particularitatea conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic este că acestea au dat naștere unor state de facto, adică unor entități care sunt de fapt independente față de statul de care aparțin, care au reușit să înființeze structuri cvasi-statale foarte puternice – poliție, armata, universități … – dar nu au fost recunoscute pe plan internațional. Astfel de exemple sunt puține în lume. Transnistria are monedă proprie. Abhazia și Osetia de Sud nu o au, dar au instituții sociale și un guvern”, a spus Popescu.

„Rusia este diferită de celelalte mari puteri prin faptul ca în afara de forta militara are putine instrumente la dispoziție pentru a-și stabili influența. Uniunea Europeană, dimpotrivă, este obsedată de ideea de a evita conflictele și de a le dezamorsa”, consideră expertul.

„Chiar și în timpul mandatului președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici (2010-2014), ea nu a reușit să atraga Ucraina în sfera sa de influență. În această țară, sau în Georgia, folosirea forței militare a fost un semn al eșecului altora Instrumente de influenta rusa – economice, diplomatice sau „soft power”, explică interlocutorul publicatiei.

„În Georgia și Moldova, conflictele înghețate au apărut chiar înainte de apariția problemei apropierii lor față de Europa. În aceste două țări, mișcările de independență erau extrem de anti-rusești și erau puternic suprimate de Moscova”, reamintește expertul.

„Aici vedem rezultatele paradoxale produse de acțiunile Rusiei: dorința de a adera la Uniunea Europeană și la NATO s-a intensificat odată cu apariția conflictelor separatiste și a devenit consecința lor.” În efortul sau de a-și spori influența în aceste țări, Rusia a pierdut și mai mult atractivitatea sa în Ucraina”, continuă Popescu.

„Europenii și americanii le explică adesea rușilor că este în interesul lor să-și mențină vecinii stabili și prosperi, însă aceasta este o maniera de gândire occidentală”. Rușii nu au o idee atât de obsesivă față de povestile cu sfârșit fericit. ei cred că acest conflict este inevitabil și uneori chiar folositor. De asemenea, ei impartasesc o viziune mai „istoricista”: imperiile occidentale s-au dezintegrat uniform, iar Imperiul Rus este în fluctuație constanta. Teritoriile, în special cele din vest, au fost pierdute, apoi recuperate din nou … Din punctul de vedere al Moscovei, pierderea de teritoriu sau zonei de influență nu este finală, iar recuperarea este doar o chestiune de timp” – analizează Popescu.

„Inițiind conflicte cu vecinii săi, Moscova a reușit să le blocheze drumul spre NATO, pentru că statul care nu are granite clar definite nu poate deveni membru al acestei organizații. ”Conflictele înghețate” încurca și la implementarea reformelor și combaterea corupției, crearea de instituții publice puternice. În opinia mea, principala responsabilitate revine pe umerii elitelor locale”, crede expertul.

„Prin urmare, politica urmată de Rusia este expresie a slăbiciunii sale?” – întrebă jurnalistul.

„Da, este o politică a slăbiciunii”, a răspuns Popescu.

„Înainte sa se impuna termenul modern de trolling, eu îi spuneam „hărțuire geopolitică”. Aceasta depășește sfera conflictului armat. În Ucraina, înainte de războiul din Donbas au avut loc blocade comerciale succesive în diferite sectoare de activitate. Deja de atunci, sperând să înfrângă capacitatea vecinilor sa reziste, Moscova a început să-și piardă influența, iar țările în cauza și-au diversificat piețele. Astfel, din 14 foste republici ex-sovietice (fără Rusia), doar Armenia și Belarus continua sa fie principalul partener comercial al Rusiei. Moscova a pierdut influenta economica, asa ca ii rămâne doar soluția militară. Apare un cerc vicios”.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Related Posts

3 Responses to Expert despre logica Moscovei: ”Conflictul este inevitabil și uneori… folositor”

  1. Marian spune:

    Nu doar in spatiul ex-sovietic sunt conflicte,ci si prin alte parti create de s.u.a:primavara arabă,libia,irak,siria poate au pus ochii si pe iran!Aceste conflicte se fac pentru vanzarea armelor,avioanelor etc.Dar la un moment dat situatia va scapa de sub control si s.u.a si rusia nu va mai putea controla.Razboaiele nu este o joacă!

    • Clau spune:

      marLane daca unii manca rahat e justificare suficienta sa mananci si tu? Si daca o faci de ce insisti sa „respiri” langa noi? Ca puti a ce mananci rusnace! Lumea rusa are iz de fosa septica! Ia lasa vrajeala si plecati din Moldova si apoi mai discutam!

  2. bogdan spune:

    Just pigs !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top