soldat rus in CrimeeaAdunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE), pe 8 iulie, cu majoritate de voturi, a adoptat o rezoluție „Încălcări continue, evidente, grave și necorectate ale angajamentelor OSCE și standardelor internaționale de către Rusia”, care condamnă agresiunea militară a Rusiei în Ucraina. Posibilele consecințe juridice ale acestui document sunt explicate într-un interviu cu DW de profesorul în drept internațional de la Universitatea din Bundeswehr Munchen – Daniel Erasmus Khan.

DW: Pe 8 iulie a fost adoptată rezoluția Adunării Parlamentare a OSCE care în formă destul de grea condamnă încălcarea de catre Rusia a integritatii teritoriale a Ucrainei și constată că Moscova a încălcat Actului de la Helsinki al OSCE. Rusia va avea de suferit ca urmare a acestei condamnari?

Daniel Erasmus Khan: Actul Final de la Helsinki din 1975 și toate documentele ulterioare ale OSCE nu constituie acte obligatorii al dreptului internațional. În astfel de cazuri avocații vorbesc despre „dreptul internațional soft” – soft law. Este o declarație de principiu, din care nu derivă drepturi și obligații. Deși acestea arata ca niste acorduri internaționale, în realitate sunt un fel de „gentlemen agreement”.

În același timp, în acest caz, avem de a face cu o încălcare a Cartei ONU – prevederile de bază ale dreptului internațional, rezoluțiia AP OSCE face trimitere către aceasta – și anume, interzicerea utilizării forței. Rezoluția a spus pe bună dreptate ca este vorba despre agresiunea rusă, și din punctul de vedere al dreptului internațional este o declarație puternică. Puteți răspunde la agresiune cu sancțiuni. Dar în Consiliul de Securitate al ONU acestea vor fi blocate de Rusia. La alte nivele pot fi aprobate sancțiuni comerciale. În cazul Crimeei s-a întâmplat deja, dar, din păcate, nu sunt foarte aspre. Motivul – propriile interese economice ale țărilor care au impus sancțiuni.crimeea

La Kiev exista speranța sa obțină despăgubiri de la Rusia, inclusiv pentru anexarea Crimeei. 

– Nu văd o instanță internațională la care ar putea sa apeleze Ucraina. Nici Ucraina și nici Rusia nu recunosc jurisdicția Curții Internaționale de Justiție, cum nu recunosc nici jurisdicția Curții Penale Internaționale.

– Dacă Ucraina nu poata da în judecată Rusia la Haga, cum poate sa-si faca dreptate – sa obtina cel puțin o compensație materială pentru însușirea proprietății de stat din Crimeea?

– Ucraina poate sa ceara confiscarea bunurilor ruseşti din diferite părți ale lumii. Pentru aceasta, trebuie sa se adreseze instanțelor din aceste țări și sa dovedeasca că acțiunile ruse i-au adus daune. Misiunile diplomatice nu pot fi atinse, dar putem vorbi despre alte bunuri de stat ale Rusiei. Această problema necesită o examinare atentă.

– Ce alte bunuri? Companii de stat, cum ar fi „Gazprom”?

– Mai întâi de toate activele de stat. Ele au o mulțime de acțiuni în companii occidentale, în special în Germania….

– Se pare că nici rezoluțiile organizațiilor internaționale, nici sancțiunile nu tulbura Rusia. În această situație, cum se poate susține dreptul internațional?

– Faptul că Adunarea Parlamentară a OSCE a constata anexarea Crimeee este foarte important. Acest lucru trebuie sa fie subliniat în mod constant. La urma urmei, în dreptul internațional există o tendință: în timp sunt recunoscute tot felul de situații ilegale. Prin urmare, este necesar să se amintească despre ilegalitatea unor acțiuni. Dar este nevoie şi de răbdare – aceste situații pot exista pentru o lungă perioadă de timp. De exemplu, cu mult timp în urmă, Israelul a anexat Ierusalimul de Est și Înaltimile Golan. Comunitatea internațională nu a recunoscut aceasta anexare în mod oficial. Sau un alt exemplu: SUA nu au recunoscut anexarea statelor baltice de către Uniunea Sovietică. La Washington zeci de ani au existat ambasadele țărilor baltice.referendum in crimeea

Pentru a obtine vreun rezultat în cazul Crimeei, trebuie să fie inasprite sancțiunile. Dar nu uitați că Occidentul are nevoie de Rusia ca partener pe arena internațională, atunci când vine vorba despre soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu sau conflictul cu Iranul.

Cu toate acestea, din punctul de vedere al dreptului internațional nu există nicio îndoială: ocuparea Crimeei este ilegală, și este necesar sa se utilizeze toate mijloacele legale pentru a forța Rusia să retrocedeze Crimeea. Despre rezoluțiile organizațiilor internaționale pot să spun doar un lucru: picătură toceste piatra. Mai devreme sau mai târziu se va ajunge la un compromis pe această temă.

– Cum vă imaginați un astfel de compromis?

– În mod ideal – returnarea Crimeei în Ucraina. Oferindui-i probabil o mai mare autonomie. Această problema nu poate fi rezolvată rapid. Dar repet: recenta rezoluție a Adunării Parlamentare a OSCE mi-a insuflat optimism. A fost acceptata cu o majoritate covarsitoare. A dat de inteles Rusiei că acțiunile sale nu vor fi tolerate. Sunt multumit pentru că aveam impresia ca din cauza luptelor din Donbas, toată lumea a uitat de Crimeea și a „înghițit” anexare ei. Dar nu este asa.crimeea

Cum totusi sa denumim ceea ce a facut Rusia în Crimeea? În Ucraina vorbesc despre „ocupație”, în Germania – „anexare”, iar în prezenta rezoluție AP OSCE sunt folosite ambele noţiuni.

– Ocupația este un termen de drept internațional umanitar. Depinde daca suntem în stare de război sau pace. De exemplu, împotriva Israelului, în documentele ONU se foloseste termenul „regimul de ocupație”, atunci când vine vorba despre, să zicem, ocuparea teritoriilor palestiniene.

„Anexarea” este un termen dintr-o altă sferă de drept internațional, care determină legitimitatea atribuirii de teritorii. Rusia susține – în opinia mea în mod eronat – că şi-a atribuit în mod legal acest teritoriu. Restul lumii spune că actiunea a fost ilegală.

– Deci care credeti ca este termenul mai potrivit?

– Acum Crimeea – apropo, la fel ca Donbasul – este sub controlul militar al unui alt stat – Rusia. Sau al separatiștilor, controlati de Rusia. Prin urmare, este un teritoriul ocupat. Punct!

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top