Politica externă neo-imperialistă a președintelui Vladimir Putin îi împinge pe vecinii Rusiei în brațele NATO, fiind amplificate astfel temerile rusești legate de „dusmanii care o înconjoara”, scrie Frankfurter Allgemeine.

Publicatia germana observa ca pana si Finlanda, tara sinonim cu neutralitatea, care a dat limbii engleze termenul „finlandisation”, ia serios în considerare posibilitatea aderarii la NATO.

Aceleași tendinte le exprima și alte tari învecinate Rusiei, în special Ucraina și Georgia, care nu au dorit inainte să se alăture alianței nord-atlantice. La rândul său, NATO nu este foarte incantata de aceasta perspectiva, dorind sa aiba cat mai putine frontiere comune  cu imprevizibila și agresiva Rusie.

„Înainte ca Rusia sa anexeze Crimeea, NATO practic nu ea prezenta în Europa de Est. Acum, toate tarile cer ajutor, vor trupe NATO, tancuri, avioane. Şi Kievul cere ajutor. Oare Putin nu a luat în considerare toate aceste consecințe ale intrigilor sale militare? Chiar sa nu-i fi trecut prin cap ca prin actiunile sale aduce Rusia in situatia de care îi este frică cel mai mult? ” – se intreba jurnalistii germani.

Raspunsul vine imediat. Publicatia crede ca acesta a fost si scopul lui Putin, atunci cand a declanșat un război împotriva Ucrainei. Este posibil ca Putin sa fi vrut ca rușii sa inceapa sa se teama de amenințarea din exterior, pentru că această teama este liantul dintre „regat și suflet”.

Teoria este sustinuta si de opozantul Garry Kasparov, fost campion mondial la sah, care crede că Putin a creat o „cultură a morții și fricii” pentru a se mentine la putere.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Garry KasparovmanevreNATOPutinrazboiul din Ucraina