”Rusia susține că aduce o contribuție enormă la lupta împotriva terorismului, dar acțiunile Moscovei sugerează clar faptul că problema refugiaților ar trebui să fie rezolvată de alții”, afirma Tataina Loșkina, director de programe Human Rights Watch (HRW), potrivit newsru.com.

Din 2011 până în 2015, un numar de peste 2.000 de sirieni au cerut în Rusia statut de refugiat. Un singur sirian a primit răspuns pozitiv. Totodata, azil temporar au cerut 4.462 de cetățeni ai Republicii Arabe Siriene, și a fost acordat pentru 3.306 persoane. Acest statut este acordat doar pentru un an și nu poate fi prelungit.

Potrivit datelor HRW, dintre cele 82 de decizii ale Agentiei de Migratie din Rusia, adoptate de la începutul anului 2016, în 57 de cazuri a fost emis refuz pentru azil temporar. Doar în șapte cazuri a fost acordat acest statut, iar pentru 17 sirieni autoritatile ruse au refuzat să prelungească dreptul de ședere în Federația Rusă.

Începând cu luna martie 2016, autoritățile de imigrare ruse au inceput sa motiveze refuzul prin ”îmbunătățirea” situației din Siria. Funcționari le-au recomandat bărbaților, femeilor cu copii, inclusiv femeilor gravide sa se intoarca in Siria, deoarece Assad și opoziția moderată au semnat un armistitiu în luna martie. Astfel, autoritățile ruse au început să refuze în masa refugiații sirieni pe motiv că războiul din Siria este încheiat.

Activistii in domeniul drepturilor omului de la ONG-ul „Asistență Civică” spun că functionarii agentiei de migrație deseori apelează la poliție pentru întocmirea de procese verbale privind incalcarea regimului de ședere. Refugiații sunt trimisi în judecata, unde sunt obligati sa plateasca o amendă cu expulzarea din țară. Adeseori, in timpul procesului, refugiatii sunt tinuti în locuri de detentie asemanatoare inchisorilor.

În octombrie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Rusia a încălcat mai multe articole din Convenția europeană a drepturilor omului în cadrul unei plangeri a unui grup de cetățeni sirieni. Autoritatile ruse au fost găsite vinovate de tergiversarea procedurilor și obligate la plata unor daune morale de 9.000 de euro pentru fiecare dintre reclamanți, și 8.600 euro pentru cheltuielile de judecată.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

refugiati Sirieni in Rusiarusia siria