Moscova 1991Cu un sfert de secol în urmă, încercarea de a organiza o lovitură de stat la Moscova pentru salvarea URSS s-a încheiat cu o înfrângere. Cu toate acestea, mulți dintre cei care au pierdut atunci, astazi sunt onorati cu functii, pensii, atentie. În locul revolutiei a venit Restaurația.

Potrivit observatorilor, autoritățile actuale trec în tacere evenimentele din august 1991, care sunt metodic sterse din memoria colectivă. Astăzi, societatea rusă onorează alți eroi, asociati cu puterea imperiului țarist.

În urmă cu 25,  nomenclaturistii reacționari, militarii și membrii serviciilor secrete au organizat o lovitură de stat la Moscova. Și, desi multi din ei au pierdut, ”astazi sunt printre câștigători”, scrie ziarul elvețian Tagesanzeiger.

„Pentru o lungă perioadă de timp, puteai judeca daca cineva este de partea fortelor democratice sau impotriva, dupa pozitia pe care a luat-o în acele zile din august. Dar, astazi, nu se mai poate judeca asa simplu”- subliniază autorul. Astfel, actualul ministrul al Apărării, Serghei Șoigu, care în 1991 l-a sprijinit pe Elțîn, a declarat anul trecut că, în cazul repetării evenimentelor de la începutul anilor ’90, „armata nu va mai sta pe margine”. Același lucru se poate spune despre fostul ofiter KGB Viktor Zolotov, care, împreună cu Elțîn, se afla pe un tanc în fata Casei Albe din Moscova. Zolotov mulți ani a fost bodyguard-ul personal al lui Putin, iar în luna aprilie a acestui an a fost numit șef al Gărzii Naționale nou create, structrua militara aflata in subordinea directa a lui Putin. În sarcina sa, de altfel, se afla si suprimarea răscoalelor.
Putin solemn
In urma amnistiei din 1994, pucistii au început să se bucure de vechile legături. De exemplu, la inaugurarea lui Putin în 2000, invitatul de onoare a fost fostul șef al KGB si pucistul Vladimir Kriucikov. Aproape fiecare al doilea nomenclaturist rus de azi provine din serviciile speciale, iar un sondaj „Levada Center” arata ca doar 16% din populație ar iesi în stradă pentru a apăra democrația, adaugă publicația.

Valul de nostalgie dupa URSS a șters evenimentul din 1991 din memoria colectivă din Rusia, este convins si Mark Bennett în The Times.

Potrivit sondajului „Levada Center”, doar 50% dintre ruși au fost capabili să răspundă corect la întrebarea: „Ce s-a întâmplat in august 1991 la Moscova”. Doar 8% dintre respondenți au privit aceste evenimente ca o victorie a democrației și numai 16% au spus că ar iesi în stradă astăzi pentru a preveni preluarea puterii de către comuniști.

„Actuala conducere nu este comunista, dar ea adera la aceeași ideologie naționalistă ca și organizatorii loviturii de stat – spune directorul Levada Center, Lev Gudkov. Aceasta înseamnă că ei preferă să păstreze tăcerea cu privire la evenimentele din 1991. Tinerii nu știu aproape nimic despre acele evenimente. În Rusia nu există instituții care să mențină memoria istorică a acestei perioade”.

„Putin, fost ofiter KGB, se află în spatele creșterii bruste a influenței serviciilor speciale din momentul în care a venit la putere în urmă cu aproape 17 de ani”, – a declarat el ziarului.

„Dar nici chiar Vladimir Putin nu va fi capabil să omoare revoluția rusă” – spune Leon Aron, director de studii ruse la American Enterprise Institute (SUA), potrivit Foreign Policy.
Kremlin
„Dupa toate criteriile, revolta din august 1991 a fost o mare revoluție clasică: priviți rezultatele, impactul asupra viitorului Rusiei și, cel mai important, sarcinile sale cu scop moral se aseamana cu revoluțiile din tatele Unite și Franța, și chiar cu revoltele ”primăvarei arabe”, răsturnarea sistemului sovietic s-a facut de dragul demnității umane”, – spune articolul.

Conform autorului, revoluția a căutat să construiască trei linii de apărare în fata renașterii statului socialist totalitar. Acestea sunt proprietate privata, economia de piață liberă și puterea suverană a poporului peste ramura executivă a guvernului. Autorul enumeră realizarile impresionante în aceste domenii din anii 90.

„Dar unde au disparut toate aceste realizări uimitoare? Ele au fost absorbite complet de Restauratia lui Putin: absolut cinică, mulțumită de sine, pradătoare, militaristă și corupta la o astfel de scară, încât „negrii ani 90″ (așa cum este numit acest deceniu revoluționar de propaganda lui Putin) pare un joc de copii”- se spune în articol.

Autorul remarcă faptul că restaurația reacționara poate sa se prelungeasca zeci de ani, dar nu a existat niciun caz în istorie ca acesta sa puna complet capat revoluției.

„Revoluția din august 1991 continuă să trăiască,” – spune autorul. „În orice punct cheie de cotitură istorică (…) majoritatea alegătorilor ruși preferă democrația, modernizarea și reforma, mai degrabă decât reacționarii autoritari de stânga sau de dreapta,” – spune autorul.

„Rusia uită agonia Uniunii Sovietice, dar nu și puterea imperiului” – scriu spaniolii de la El Pais.

„În memoria societății ruse amintirile despre agonia URSS și confruntarea politică dintre președintele URSS Mihail Gorbaciov și Boris Elțîn, presedintele Rusiei, sunt tot mai neclare”, – crede ziarul. Atăzi, societatea rusă preferă o perspectivă istorică mai largă, și la suprafata apar alte personaje, reșapate din epoca țarista.
Din punctul de vedere al ideologiei promovate de Kremlin, anii ’90 au fost o perioadă de umilință și sărăcie, pe care țara a început s-o depășească după ce Putin a venit la putere.

După venirea la putere, Putin a reînviat eclectic caracterele trecutului (vulturul țarist, melodia imnului sovietic), iar în programul sau pune accent pe ”consolidarea legăturilor cu țările post-sovietice”, scrie autorul.

Fostul secretar de stat al RUsiei, Ghenadie Burbulis, consideră că prăbușirea URSS a fost un „Cernobil politic” care emite radiații în continuare. În opinia sa, „imperiul sovietic”, militarizare si regimul totalitar” au dispărut practic pe 22 august 1991, dar „abordarea imperială” este încă în viață și este exprimata în „jocurile periculoase privind restaurația”.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (2 voturi, media: 5,00 din 5)
Loading...

Related Posts

2 Responses to Imperiul sovietic a murit, dar atitudinea imperială a supraviețuit

  1. Catun spune:

    Imperiul sovietic s-a prabusit, insa Rusia a ramas cel mai intins imperiu. Rusia este hotul care striga „hotii!!”

  2. putin spune:

    Metodele de spalare pe creier folosite in inchisorile comuniste din Romania. „Eram niste schelete, oase imbracate in piele”

    Dupa 65 de ani, supravietuitorii experimentului Pitesti, locul unde a inceput totul, vorbesc despre chinurile indurate si despre metodele de tortura cumplite prin care li se cerea sa renunte la idealurile lor, la principii si la credinta in Dumnezeu si sa imbratiseze noua ideologie comunista.

    Omul nou, creat prin tortura

    „Tratamentul in penitenciarul de la Pitesti a fost cea mai teribila barbarie a lumii contemporane”. Aceste cuvinte au fost scrise de Aleksandr Soljenitin, laureat al premiului Nobel pentru Literatura.

    Putini stiu ca, la inceputul comunismului, in Pitesti a existat un loc al terorii absolute. Romania a fost scena unui fenomen prin care s-a incercat crearea omului nou folosindu-se reeducarea prin tortura despre care specialisti si istorici aveau sa declare mai tarziu ca a fost unic in lume: experimentul Pitesti.

    Amintirile supravietuitorilor s-au asternut in multe carti. Cosmarul trait in inchisorile comuniste s-a transformat in file de istorie, studiate si publicate de Alin Muresan, istoric si cercetator in cadrul Institutul National de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. El spune ca liderii comunisti „Urmareau sa anihileze o forta de potentiala opozitie dupa iesirea din inchisoare, iar anihilarea aceasta se facea prin tot ceea ce s-a intamplat in Pitesti. Nu doar prin bataile in sine ci prin torturile de neintalnit”.

    Actiunea de la Pitesti a fost unica nu doar din cauza metodelor de tortura care depaseau orice fel de imaginatie, dar si prin prisma metodelor de reeducare care presupuneau etape atat de cumplite incat detinutii erau dusi in punctul in care, unii, deveneau din victima, agresorii propriilor camarazi. Altfel erau torturati, uneori, pana la deces. „In special duminicile sau Sarbatorile de Pasti, de Craciun, le canta bisericeste in ras, punea fosti teologi sa cante si ii vara cu capul in hardaul de urina si fecale. Pe altii ii punea sa manance fecale. Pare de necrezut, dar asa a fost” , povesteste Gheorghe Bagu, unul dintre supravietuitori.
    Centre de reeducare pentru detinutii politici

    Mii de romani au fost arestati de-a lungul anului 1948 pentru ca
    erau ostili regimului. Multi dintre ei erau studenti sau elevi. Partidul Comunist, isi dorea eliminarea unor grupari de rezistenta ale caror idei anti-sistem erau din ce in ce mai prezente in randul populatiei. In 1948, cand s-a infiintat Securitatea condusa de agenti scoliti in serviciile secrete sovietice, au fost arestati 3019 tineri facand parte din fratiile de Cruce, Miscarea legionara sau care pur si simplu vorbisera impotriva sistemului.

    Ministrul de interne, Teohari Georgescu, vorbea atunci despre inchisori ca despre niste centre de reeducare in care detinutii sa-si insuseasca ideologia comunista. Ideea lui a prins contur la Suceava si a fost cultivata de un detinut, Eugen Turcanu, care se ofera sa devina informator si sa propage ideile comuniste in inchisoare. Dupa ce este condamnat la 7 ani de inchisoare corectionala, Turcanu e transferat la Pitesti in 1949 alaturi de un lot de studenti din care cativa au fost dispusi la compromisuri pentru a scapa de penitenciar. Studenti din toata tara ajungeau in acel an la Pitesti, intr-o inchisoare noua, mica, departe de forfota orasului.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top