militari ucraineniDupă şapte luni de razboi cu Moscova si in plin armistitiu hibrid (cu peste 1.000 de incidente armate), Ucraina intră în campanie pentru alegerea unui nou Parlament, un scrutin care urmează să se cristalizeze în jurul politicii de detensionare a preşedintelui proeuropean Petro Poroşenko.

Partidele şi candidaţii au termen până la miezul nopţii de marţi spre miercuri să se înregistreze la Comisia electrorală în vederea alegerilor legislative de la 26 octombrie. Într-o ţară aflată în război, scrutinul nu se va putea desfăşura în zone aflate sub controlul rebeliunii proruse din est (aproximativ 3% din teritoriul ucrainean, dar însumând 9% din populaţie) şi nici în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în primăvară, potrivit Mediafax.

În pofida unui armistiţiu consolidat pe 20 septembrie în cadrul unor negocieri la Minsk între Kiev, Moscova, rebeli şi OSCE, confruntări armate intense continuau marţi, cu armament greu, în jurul aeroportului de la Doneţk, principalul oraş aflat sub controlul rebelilor, potrivit unor jurnalişti AFP.

La Popasnaya, în regiunea Lugansk, tiruri cu lansatoare de rachetă multiple de tip Grad efectuate de către rebeli au atins o ambulanţă, provocând „morţi şi răniţi”, a declarat Ghenadi Moskal, guvernatorul regiunii.

Luni a fost cea mai sângeroasă zi de la intrarea în vigoare a armistiţiului, pe 5 septembrie, cu nouă morţi în rândul armatei ucrainene şi patru civili ucişi. De atunci, cel puţin 57 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei. De la începutul confruntărilor armate, în aprilie, au fost omorâte 3.200 de persoane.

În urma unei contraofensive a armatei ruse în august, preşedintele Poroşenko s-a resemnat cu un armistiţiu şi a întins o mână separatiştilor, care visează la alipirea la Rusia. La iniţiativa şefului statului, Rada Suprema a oferit, la jumătatea lui septembrie, un „statut special” regiunilor proruse, pe care rebelii l-au respins.

tanc ucrainaInsurgenţii au anunţat totodată că refuză să participe la scrutinul de la 26 octombrie, anunţând organizarea propriilor alegeri legisative şi prezidenţiale pe 2 noiembrie.

Kievul şi Bruxelles-ul i-au făcut Moscovei altă concesie importantă, acceptând să amâne până la sfârşitul lui 2015 intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb dintre Ucraina şi Uniunea Europeană (UE).

Deschiderea preşedintelui Poroşenko i-a adus critici acerbe, după şapte luni de la destituirea predecesorului său prorus Viktor Ianukovici.

„Blocul Poroşenko”, pe primul loc în intenţiile de vot

Însă Partidul Regiunilor al fostului preşedinte, care domina Parlamentul monocameral în exerciţiu, a decis să boicoteze scrutinul, care urmează, astfel, să conducă la o primenire importantă a legislaturii ucrainene.

Potrivit unui sondaj efectuat în perioada 12-21 septembrie de către Institutul internaţional de sociologie de la Kiev şi Fundaţia Inţiative Democratice, aproximativ 40% dintre alegătorii siguri că se vor prezenta la urne ar vota cu „Blocul Poroşenko”, creat pentru susţinerea preşedintelui, un fost magnat al ciocolatei, ales la sfârşitul lui mai cu 55% din voturi.

Peste 30 de partide urmează să prezinte candidaţi, dar numai listele care vor obţine peste 5% din voturi pot să participe la împărţirea celor 450 de mandate de parlamentar. Cealaltă jumătate a deputaţilor este aleasă prin scrutin majoritar într-un tur.

Pe poziţia a doua sondajul creditează cu 10% din voturi Partidul Radical al populistului Oleg Liaşko, clasat al treilea în scrutinul prezidenţial. Formaţiunea Iuliei Timoşenko, un fost lider al revoluţiei portocalii din 2014, s-ar clasa a treia, cu mai puţin de 8% din voturi.

Actualul premier Arseni Iaţeniuk ar depăşi doar cu puţin pragul de 5%, la fel ca un partid prorus, Ucraina Puternică. Comuniştii, şi ei tot proruşi, ar urma să nu treacă pragul electoral.

Petro Poroşenko a prezentat săptămâna trecută un program care conţine 60 de reforme economice şi sociale menite să permită ţării, marcată în continuare de corupţie şi dificultăţi administrative moştenite din perioada sovietică, să-şi depună în 2020 candidatura în vederea aderării la UE.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top