invazia poloniaLa sfârșitul lunii iunie, un tribunal din orasul Perm l-a condamnat pe rusul Vladimir Luzgin la plata unei amenzi pe motiv ca a postat pe Facebook un comentariu care ”reabilita nazismul”. Rusul scria despre atacul comun al URSS și Germaniei asupra Poloniei în 1939 și susținea că „comuniștii și Hitler au declanșat al doilea război mondial” (WWII).

Daca faptul istoric al ocupației comune – ruso-germane – a Poloniei este relativ cunoscut în Rusia (face parte dintr-un curs școlar de istorie), pentru cei care isi amintesc vag acest curs (din Rusia) si cei care nu stiau, site-ul „Medusa” a pregătit o serie de ”întrebari rușinoase” cu privire la primii doi ani ai WWII și rolul URSS în aceste evenimente.

Raspunsurile au fost livrate de Oleg Budnițki, profesor al Scolii Economice Superioare din Moscova, doctor in stiinte istorice.

Cine a declansat WWII?

Evident ca Hitler. WWII a început pe 1 septembrie 1939, când trupele germane au invadat Polonia. Pe 3 septembrie, Marea Britanie a declarat un ultimatum Germaniei cerând sa opreasca invazia, dar a fost refuzată. În aceeași zi, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei; au declarat apoi razboi și dominioanele britanice (Canada, Noua Zeelandă, Australia, Uniunea Africa de Sud). Nu putem spune ca Stalin a declanșat razboiul, pentru ca atunci cand URSS a atacat Polonia, pe 17 septembrie, acesta era deja in plin toi.

Împartirea Poloniei a făcut parte din protocoalele secrete ale tratatului de bază de non-agresiune pe care Germania și Uniunea Sovietică l-au semnat pe 23 august 1939 (cunoscut sub numele de pactul Ribbentrop-Molotov, dupe numele miniștrilor de externe). De aceea, afirmatia privind ocupația comună a Poloniei de către trupele sovietice și cele germane este complet adevărata.

Stalin și Hitler erau aliați înainte de război?

Nu. Acordul semnat la 23 august nu era de alianta; părțile s-au obligat să se abțină de la atac reciproc și să rămâne neutre în cazul în care o tara terța ataca pe unul dintre semnatarii acordului. Mulți istorici spun că URSS era fortata sa se apropie de Germania nazistă.

Pe 22 septembrie 1939, la Brest, a avut loc o paradă comună a Wehrmacht-ului și Armatei Roșii – pe strada principală a orașului au defilat divizia 29 de tancuri a Armatei Roșii și Corpul XIX motorizat, comandat de Guderian – peste doi ani tancurile lui Guderian au ocupat Minsk și Smolensk.

Pe 28 septembrie, Uniunea Sovietică și Germania au semnat un tratat de prietenie și de frontieră. Cele doua nu au avut tratat de alianta, cu toate acestea, părțile s-au susținut reciproc în impartirea Europei de Est.

Țările baltice au intrat voluntar în URSS sau au fost ocupate?

Este foarte greu sa sustinem cu probe ca republicile baltice au aderat benevol la URSS. În conformitate cu acordul privind pactul de neagresiune cu Germania, în sfera de influență sovietică au intrat Letonia, Estonia, Finlanda și Basarabia; Lituania inițial urma sa fie a Germaniei, dar după ocuparea Poloniei, URSS a propus un schimb pentru o parte din teritoriile poloneze. În septembrie și octombrie 1939, Uniunea Sovietică a încheiat cu statele baltice acorduri de ajutor reciproc: în Estonia și Letonia au fost deschise baze militare sovietice, cu cate 25 de mii de soldati, iar în Lituania – 20 mii de soldati. Guvernele baltice au fost nevoite să semneze aceste acorduri, inclusiv de teama pierderii independenței dupa scenariul polonez.

În iunie 1940, Uniunea Sovietica a acuzat Estonia, Lituania și Letonia de încălcarea termenilor acordului si a suplimentat contingentul de trupe. Pe 14 iulie, in cele trei republici au avut loc alegeri, care au fost câștigate de partidele pro-comuniste (cu un scor de la 92 la 99%). Pe 21 și 22 iulie, noile guverne au proclamat înființarea de republici sovietice care au cerut unirea cu URSS. Acțiunile URSS in tarile baltice au fost vazute in Europa drept anexare cu ocupare ulterioara, aceeași caracteristică a celor petrecute a fost data si în rezoluțiile Consiliului Europei și a Parlamentului European.

Un acord similar celor care au fost semnate de republicile baltice, în 1939, a fost propus si Finlandei, dar guvernul finlandez a refuzat – în cele din urmă acest lucru a dus la războiul sovieto-finlandez din 1939-1940.

URSS a fost stat agresor?

Acțiunile URSS în timpul războiului sovieto-finlandez au fost considerate ca fiind razboi de agresiune (Moscova afirma insa ca nu exista niciun război, pentru că în decembrie 1939 a semnat un tratat de asistență mutuală cu Guvernul Republicii Democrate Finlanda – stat marionetă infiintat în partea ocupată a Kareliei). Franța și Guvernul Regatului Unit au considerat ocupația Finlandei ca un semn că URSS-ul era gata să înceapă un război european pe partea Germaniei. Bombardamentele aviatiei sovietice a orasului Helsinki și numeroasele victime în rândul populației civile au condus la faptul că, pe 14 decembrie 1939, Uniunea Sovietică a fost exclusa din Liga Națiunilor – organizația predecesor al Organizației Națiunilor Unite.

Agresiunile de după 1939?

În octombrie-noiembrie 1940 se desfasurau intens negocieriile privind aderarea URSS la Pactul de la Berlin – un acord de „Prietenie și delimitare a sferelor de influență” între Germania nazistă, Italia fascista și Japonia. Devenind parte la tratat, Uniunea Sovietică spera ca împreună cu ceilalți membri sa aiba dreptul la o parte din sferele de influenta din Europa si Asia, precum si la impartirea imperiului colonial Britanic. Pe 12-14 noiembrei 1940, la Berlin, au avut loc discuții  între Ribbentrop și Molotov, pe baza acestora partea germană a pregătit un proiect al unui nou tratat, de data aceasta de alianță – cu participarea URSS-ului. Dar nu au reusit sa se inteleaga la imparteala: Germania era dispusa sa cedeze URSS-ului toata India și Iranul, dar în schimb a cerut ca Moscova să renunțe la pretențiile fata de Finlanda și Balcani. Versiunea sovietică a tratatului, trimisa la Berlin pe 25 noiembrie, Germania a lăsat-o fără răspuns. Potrivit unor marturii, după eșecul negocierilor privind aderarea Uniunii Sovietice la Pactul de la Berlin, Hitler a luat decizia finală de a ataca URSS.

Aceste fapte istorice sunt ascunse?

Nu sunt ascunse. Același Pact Molotov-Ribbentrop cu protocoalele secrete si împărțirea Poloniei, cu delimitarea sferelor de influență în Europa, se predau la lectiile de istorie din Rusia. Cu toate acestea, în ultimii 75 de ani,  istoriografia oficială a incercat sa justifice actiunile URSS in 1939-1941, punand accent pe rolul pozitiv jucat de Moscova. În Uniunea Sovietica, și mai târziu în Rusia, versiunea principala este ca Pactul Molotov-Ribbentrop a fost singura solitie pentru guvernul sovietic să întârzie atacul Germaniei naziste. Mulți istorici ruși numesc acest pact un mare succes al diplomației sovietice.
Molotov Ribbentrop
Momentele dubioase ale istoriei naționale se incerca însa sa fie trecute cu vederea. Nu este surprinzător faptul că mulți oameni din Rusia nu știu nimic despre impartirea Poloniei și nici despre condițiile aderării statelor baltice la URSS, despre războiul cu Finlanda, sau cu privire la negocierile privind aderarea URSS la Pactul de la Berlin.

Cine a mai semnat acorduri cu Hitler?

În Rusia este adesea menționat Acordul de la Munchen din 1938, mai ales atunci când vine vorba despre Pactul Molotov-Ribbentrop. În septembrie 1938 a fost semnat un acord la Munchen, potrivit căruia regiunea sudetă din Cehoslovacia a trecut la Germania. Germania a motiva cererea prin faptul că populația predominant germana din zonă era prigonita de slavi și voia alipirea cu patria-mama. Acordul a fost semnat de reprezentanții Germaniei, Italiei, Franței și Marea Britanie. În martie 1939, Germania a ocupat toata Cehoslovacia.

În istoriografia occidentală se spune că semnarea acordului a fost o greșeală. Munchen a fost rezultatul politicii de conciliere, care a avut ca scop folosirea de concesii fata de Hitler pentru a preveni începerea unui nou mare război în Europa.

Mulți politicieni europeni, în 1938, s-au opus puternic semnării acordului – Winston Churchill sau Anthony Eden sunt doar doau exemple. În orice caz, niciuna dintre țările care au semnat Acordul de la München nu au impus o practică juridica care sa condamne cetateni pentru „rescrierea istoriei”, asa cum se face in Rusia.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (6 voturi, media: 5,00 din 5)
Loading...

Related Posts

4 Responses to Întrebări incomode din istoria rusă. A fost atacată Polonia de URSS și cine a declanșat WWII

  1. putin spune:

    Vezi mai Tache Mache cine inventeaza sterile astea? Sputnik. Iar voi le credeti. 🙂

  2. bogdan spune:

    Ei e greu cu info adevarate in Ospiciul Lumea Rusa cand dezinformarea este politica de stat la kremlin !

  3. Catun spune:

    Felicitari pentru explicatii. Sa speram ca Budnitki nu va pati nimic si va mai face astfel de informari corecte pentru rusii cu minte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top