gradConflictul separatist din estul Ucrainei a început de la o dispută privind un acord comercial, dar a devenit unul dintre cele mai violente din Europa după războaiele din fosta Iugoslavie, de la începutul anilor ’90, relatează CNN, care prezintă principalele evenimente.

– 21 noiembrie 2013: După ce a insistat timp de un an că va semna un acord politic şi comercial cu Uniunea Europeană, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a suspendat negocierile pe fondul opoziţiei Rusiei, care nu vrea ca Ucraina să se apropie de UE. Zeci de mii de protestatari au ieşit în stradă zilele următoare, subliniind diviziunile profunde între vestul proeuropean al Ucrainei şi estul prorus, fieful lui Ianukovici, potrivit Mediafax.

– 20 februarie 2014: Violenţele care durau de câteva săptămâni au luat amploare în momentul declanşării unui schimb de focuri între protestatari şi poliţie, în Piaţa Independenţei din Kiev, soldat cu 100 de morţi. Protestatarii au afirmat că lunetişti ai armatei au deschis focul împotriva lor, însă Guvernul lui Ianukovici a acuzat liderii opoziţiei că au provocat violenţele.maidan7

– 22 februarie 2014: Ianukovici a fugit din Kiev după ce gardienii săi au părăsit complexul prezidenţial. Mii de persoane au luat cu asalt clădirea de lux lăsată în urmă de preşedinte. Fostul premier şi adversar al lui Ianukovici, Iulia Timoşenko, a fost eliberată din închisoare şi s-a adresat protestatarilor în Piaţa Independenţei. Ea fusese încarcerată în 2011 pentru „abuz în funcţie”, în urma unui proces considerat de mulţi ca având motivaţii politice.

– 1 martie 2014: Parlamentul rus a aprobat cererea preşedintelui Vladimir Putin de a trimite forţe militare în Crimeea, o regiune autonomă prorusă din sudul Ucrainei. Mii de militari vorbitori de limbă rusă, cu uniforme fără însemne oficiale, au pătruns în peninsulă. Două săptămâni mai târziu Rusia a finalizat anexarea Crimeei printr-un referendum denunţat ca ilegitim de Ucraina şi restul lumii.separatist

– 15 aprilie 2014: Guvernul de la Kiev a lansat prima acţiune militară formală împotriva rebelilor proruşi care au ocupat clădiri guvernamentale în oraşe din estul Ucrainei. Putin a avertizat că Ucraina este „în pragul războiului civil”. La mai puţin de o lună, separatiştii din regiunile estice Doneţk şi Lugansk au proclamat independenţa în urma unor referendumuri nerecunoscute.

– 25 mai 2014: „Regele Ciocolatei” Petro Poroşenko, un magnat de la o companie de dulciuri şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, a revendicat victoria în alegerile prezidenţiale din Ucraina. Separatiştii proruşi au fost acuzaţi că au împiedicat alegătorii să voteze în estul ţării.

– 27 iunie 2014: Poroşenko a semnat Acordul de Asociere cu UE şi a avertizat Rusia că determinarea Ucrainei de a se apropia de UE nu poate fi negată.MH 17

– 17 iulie 2014: 298 de persoane au fost ucise când un avion al companiai Malaysia Airlines a fost doborât de o rachetă sol-aer în regiunea separatistă din estul Ucrainei. Observatorii internaţionali au fost iniţial împiedicaţi să meargă în zona prăbuşirii de persoane înarmate şi a durat mai multe zile până rebelii au permis anchetatorilor să examineze cadavrele.

– 20 septembrie 2014: Ucraina şi separatiştii proruşi au semnat un acord de încetare a focului incluzând o zonă demilitarizată care cerea tuturor părţilor să-şi retragă armamentul greu dincolo de linia frontului. Între timp, un convoi de camioane ruseşti cu ajutoare umanitare a trecut graniţa ucraineană fără permisiunea Guvernului.

– 12 noiembrie 2014: Un comandant al NATO a afirmat că tancuri ruseşti, armament şi trupe au trecut graniţa în Ucraina, într-o aparentă încălcare a armistiţiului din septembrie, însă Moscova a negat acuzaţiile.doneck tancuir

– 22 ianuarie 2015: Aeroportul internaţional din Doneţk, care fusese reconstruit înaintea Campionatului european de fotbal din 2012, a fost cucerit de rebeli după luni de lupte cu forţele ucrainene. Câteva zile mai târziu, preşedintele Poroşenko a anunţat că va cere Curţii Penale Internaţionale de la Haga să investigheze posibile „crime împotriva umanităţii” comise în timpul conflictului.

– 6 februarie 2015: Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au discutat o nouă propunere de pace cu Vladimir Putin, în timp ce Statele Unite luau în considerare posibilitatea de a furniza armament Ucrainei. Liderii europeni s-au opus înarmării forţelor ucrainene de teamă că ar putea intensifica luptele, care s-au soldat cu peste 5.000 de morţi de la începutul conflictului.

– 12 februarie 2015: Putin a anunţat că un acord a fost încheiat la Minsk, în urma unor negocieri maraton între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei, pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând din 15 februarie. Acordul prevede o zonă demilitarizată, retragerea armamentului dincolo de linia de front, precum şi o retragere a „trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE.

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (1 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top