parlament moldovaGluma despre mămăliga care nu „explodează” a auzit-o, probabil, toată lumea.

Spunând asta,  moldovenii explică mentalitatea compatrioților săi.

Cică moldovenii nu sunt adeptii revoltelor și loviturilor de stat, oamenii sunt împaciuitori, tolereaza puterea aşa cum este. Şi chiar cand in centrul Chisinaului defilau marşuri de protest de sute de mii de oameni (în toamna anului trecut), activiștii locali respingeau categoric comparațiile cu Maidanul ucrainean, explicând că asa ceva în niciun caz nu caracterizeaza societatea moldoveneasca, care nu ia puterea cu forta, ci asteapta ca guvernul s-o cedeze, scrie eurointegration.com.

Dar, într-o zi, istoria a aratat ca „mamaliga chiar explodează”.

Pe 7 aprilie 2009 – la două zile după alegerile parlamentare – protestatarii au ocupat Parlamentul și au luat cu asalt administrația prezidențială. Toate acestea în ciuda apelurilor liderilor opoziției care încercau să-i oprească. Aceste evenimente au dus în cele din urmă la repetarea alegerilor şi venirea la putere a „coaliției pro-occidentale”.

Pe 20 ianuarie 2016 mamaliga a explodat din nou. Seara, manifestanții din nou ignora apelurile liderilor lor şi iau cu asalt Parlamentul. Şi chiar îl ocupa parțial. De data aceasta, detonatorul  a fost numirea unui nou guvern.

Dar repetarea evenimentelor vechi de șapte ani nu a avut loc. Dupa căderea nopții, ajutati de forțele speciale, protestatarii au părăsit parlamentul. În drum spre case, l-au batut pe fostul sef al statului, Mihai Ghimpu, care în urmă cu șapte ani a condus protestele.

O altă diferență – în 2009, Republica Moldova a protestat împotriva victoriei comuniștilor.

În 2016, ţinta protestului o reprezinta o coaliție care se declară pro-europeană.

Deci, ce s-a întâmplat cu alegerea europeană a Moldovei? A existat acesta alegere?

Oligarhul care a dezbinat ţaravlad plahotniuc

Protestele din Republica Moldova (în special cele actuale) nu apar pe fondul unor valori comune, ci din cauza inamicului comun. În randul protestatarilor coexistă miscari civile si politice pro-occidentale, dar și activişti care se declara deschis pro-rusi. Prabusirea guvernului actual, urmata de preluarea puterii de către o coalitie formata de aceste forte este nu doar dificil de imaginat, ci chiar imposibil.

Acum ei au un inamic comun, care pentru activiștii din Moldova este personificarea „răului absolut”. Numele „raului” este Vladimir Plahotniuc.

Plahotniuc este un om de afaceri și politician moldovean, iar populatia nu intamplator il crede cel mai puternic oligarh din Moldova.

El este proprietarul a patru canale tv, trei posturi de radio și un număr de întreprinderi din Republica Moldova. Este lider al Partidului Democrat din Moldova şi membru al Parlamentului din 2010. După 2009 a susținut „coaliția pro-europeană” care s-a reformatat de mai multe ori.

A fost implicat într-o serie de scandaluri; în special, mass-media a susținut despre implicarea sa în cea mai mare frauda financiară din istoria Republicii Moldova – furtul miliardului de euro din mai multe bănci moldovene în 2015. Acest furt este încă neelucidat, iar autorii nu au fost găsiti.

În 2016, coaliția l-a propus pe Vladimir Plahotniuc candidat la funcția de prim-ministru, dar președintele Nicolae Timofti a refuzat numele sau. Explicația oficială – Plahotniuc nu îndeplinește criteriile de integritate stabilite prin Constituție.

O asemenea formulare din partea unui presedinte neutru – Timofti a fost inainte judecător – ar fi pecetluit cariera de politician a lui Plahotniuc in multe tari, dar nu și în Republica Moldova.

Chiar și după o astfel de declarație politica a Presedintiei, majoritatea parlamentara a încercat să propuna din nou numele lui Plahotniuc in functia de premier. Iar când – unul câte unul – deputații au început să-si retragă sprijinul, partidul lui Plahotniuc a gasit „alternativa”.

De ce a inceput asaltul Parlamentului?

Am luat cu bună știință cuvântul „alternativa” în ghilimele.

Pe Pavel Filip, fost ministru al Tehnologiei Informatiei, propus de Partidul Democrat, nu îl recomandau calitățile sale profesionale, ci apropierea fata de Plahotniuc. Potrivit NewsMaker, Filip face parte din anturajul oligarhului si ca, de facto, sef al guvernului va fi tot Plahotniuc.

Opoziția moldovenească este convinsa că oligarhul nu a renunțat la pretențiile de conducere a statului, doar ca, sub presiunea strazii, el si-a schimbat ţinta.parlament moldova.2jpg

În luna martie, functia de președinte al Republicii Moldova devina vacanta, mandatul lui Timofti urmand sa expire. Şeful statului nu este ales prin vot popular, ci de Parlament, şi este foarte probabil că, acum, magnatul va încerca să ocupe acest scaun.

Pentru alegerea președintelui este nevoie de sprijinul a 61 de deputați dintr-un total de 101.

Având în vedere faptul că Plahotniuc, cu cei 20 de deputati ai sai, a fost capabil sa stranga rapid 57 de voturi în susținerea premierului sau, bariera de 61 de voturi nu pare o sarcina prea grea.

În prezent, două din cele trei ramuri ale puterii în Republica Moldova sunt controlate de reprezentanții Partidului Democrat: presedintele Parlamentului este colegul lui Plahotniuc – Adrian Candu, premierul este Pavel Filip. Prin urmare, alegerea lui Plahotniuc în functia de presedinte ii va oferi acestuia puterea deplină în țară.

Multi oameni în Moldova vad intr-o astfel de situatie un mare pericol.

Europenii și „europenii”

Formarea majorității parlamentare este o chestiune separată. Potrivit regulamentului parlamentar, aceasta ar trebui sa fie formata de facțiuni parlamentare, dar, de facto, „majoritatea parlamentara” include acum deputați din diferite facțiuni.

Desigur, nu putem verifica informațiile mass-media din Republica Moldova care sustin ca cei mai multi dintre deputati pur si simplu si-au „subcontractat” voturile, dar această versiune nu este lipsită de sens.

Trebuie precizat că deputații au un alt motiv pentru care, cu orice preț, vor sa aleaga un guvern. Daca nu o fac, ii asteapta alegerile anticipate şi puteți fi siguri că o mare parte din membrii actualei coaliții nu se vor regasi în noua legislatura. În plus, în luna martie, vor trebui sa aleaga un nou președinte.

Sondajele de opinie arată o popularitate fara precedent a partidelor pro-ruse conduse de Renato Usatîi şi Igor Dodon. Cele două sunt printre forțele motrice din spatele protestelor de stradă din Chișinău.

Dar, împreună cu forțele de stânga pro-ruse, sau chiar înaintea lor, au luat cu asalt Parlamentul şi activistii pro-europeni, care sunt convinși că actualul guvern doar imită integrarea europeană.

Platforma „Demnitate și Adevăr”, care se bazează pe activiști europeni, pledeaza în mod deschis pentru alegeri anticipate, spunând că „imitația europenităţii” dăunează Moldovei și doar discreditează ideea de integrare în UE.

Pentru cetățenii de rând, coaliția „pro-europeana” este deja un sinonim cu corupția și furtul scandalos al miliardului de euro.

La Bruxelles, Washington și București îşi dau seama ce reprezinta Plahotniuc cu echipa sa, dar, de asemenea, aceste capitale sunt conștiente si de faptul că noile alegeri puțin probabil ca vor schimba situația în bine. Și cu atât mai mult, nu vor sa riste ca la putere sa ajunga forțele pro-ruse.

Prin urmare, acum există două variante probabile în evoluția ulterioara: fie guvernul lui Filip va continua să lucreze cu aprobarea tacită a Occidentului, iar Plahotniuc obține postul de președinte, fie „mămăligă va exploda din nou”.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (6 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top