robert_kaplanAnalistul și autorul american Robert D. Kaplan a acordat un interviu AGERPRES în care vorbește despre noua sa carte dedicată României și care se intitulează „In Europe’s Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond” („În umbra Europei: Două războaie reci și o călătorie de treizeci de ani prin România și mai departe”), precum și despre evoluția României de la prima sa vizită, în timpul regimului comunist, și până în prezent.

AGERPRES: România are un nou ambasador la Washington D.C., George Maior, iar Statele Unite ale Americii au un nou ambasador la București, Hans G. Klemm. Cum vedeți evoluția parteneriatului strategic dintre cele două țări, din perspectiva efortului diplomatic de a consolida relația bilaterală?
Robert D. Kaplan: Cred că România și Statele Unite sunt mai apropiate acum decât ar putea spera cineva, pentru că România e o țară din Europa Centrală și de Est care nu are un partid pro-rus, o facțiune pro-rusă. Românii sunt orientați către vest, vor un guvern pro-occidental și sunt aliați naturali ai Statelor Unite. Mai ales de când Polonia a început să treacă prin niște momente mai dificile pe plan intern, pe plan politic, cred că americanii și românii, din punct de vedere diplomatic și strategic, au o viziune similară la un nivel care nu poate fi contestat. E greu să ajungi la o relație mai apropiată decât aceasta. Desigur, dați-mi voie să adaug, România ar vrea ca administrația Obama să facă mai multe, evident, ar vrea o politică externă americană mai puternică față de Europa Centrală și de Est, vizavi de Rusia. Prin urmare, România nu va obține tot ce vrea, dar având în vedere haosul și realitățile istoriei, cred că relația româno-americană este foarte sănătoasă.

AGERPRES: După cel de-Al Doilea Război Mondial, românii așteptau venirea americanilor. În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene. Credeți că în contextul actual afinitatea românilor înclină mai mult spre SUA sau spre Europa, sau este orientată în egală măsură către ambele?
Robert D. Kaplan: Românii ar vrea ca Europa să aibă succes. Dar Europa nu are succes, să fim sinceri. Problemele din Uniunea Europeană sunt profunde, sunt extrem de grave, prin urmare românii, precum și alte popoare din Europa Centrală și de Est, fie din țările baltice, fie din Polonia, înclină din ce în ce mai mult către Statele Unite, pe măsură ce văd Europa pierzându-și puterile. Să privim lucrurile în felul următor. Cu cât UE devine mai slabă, cu atât NATO devine mai slab, pentru că cele două sunt interconectate. Dacă sunt semne de întrebare cu privire la NATO și la UE, atunci Bucureștiul, Varșovia, Tallinnul etc. trebuie să se orienteze către Washington pentru un anumit ajutor și apărare.

AGERPRES: O prioritate esențială pentru România este să consolideze și să dezvolte dimensiunea economică a parteneriatului strategic cu SUA. Vorbiți în cartea dvs. despre Gazprom și alte investiții ruse ca arme ale noii ofensive geopolitice ale Rusiei. Cum vedeți răspunsul SUA cu privire la economie și la investițiile strategice din regiune?
Robert D. Kaplan: Statele Unite nu pot face prea mult în zona economică. America este departe, Uniunea Europeană și Rusia sunt aproape. România și Statele Unite vor putea face doar un anumit volum de schimburi comerciale. Cred că un lucru pe care Statele Unite îl pot face este să trimită mai mult gaz natural lichefiat în Europa Centrală și de Est și să facă tot posibilul pentru a ajuta Europa Centrală și de Est să fie mai puțin dependentă de petrolul și gazul rus. România nu are o problemă atât de mare, pentru că are propriile surse de energie, nu e complet independentă energetic, dar într-un grad mai mare decât vecinii săi.

AGERPRES: Există un obiectiv final al Rusiei cu privire la granițe și sferele de influență și care ar fi poziția României pe această ipotetică hartă geopolitică?
Robert D. Kaplan: Nu cred că Rusia are un obiectiv final. Să ne amintim că Rusia e o putere militară nesigură care a fost invadată de-a lungul secolelor de germani, francezi, suedezi, lituanieni, polonezi și alții, dacă ne uităm în istoria îndepărtată. Deci oricine va conduce Rusia va fi nesigur. Astfel, Rusia caută o zonă-tampon tradițională de influență în Europa Centrală și de Est ca să se protejeze. E normal. Ce nu e normal e natura regimului rus. Dacă în Rusia ar fi un regim mai democratic, al unui stat de drept, atunci influența Rusiei în Europa Centrală și de Est nu ar fi un lucru atât de rău. Natura regimului rus e problema, nu dorința naturală a Rusiei de a avea o zonă-tampon de influență în Europa Centrală și de Est.

AGERPRES: România încearcă să convingă NATO să creeze o flotă stabilă în Marea Neagră, ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia. Considerați că este oportună întărirea flancului estic al NATO?
Robert D. Kaplan: Da, cred că este. Cred că se pot face mai multe lucruri. Mi-ar plăcea să văd mai multe trupe americane în Europa, cu caracter permanent în Europa, nu doar venind și plecând, mi-ar plăcea să văd poate o brigadă sau două de militari americani revenind în Europa, după ce au fost retrase acum câțiva ani. Cred că prezența e foarte importantă, pentru că atunci când o țară detașează militari în străinătate, forțe terestre, practic spune lumii și adversarului că e dispusă să verse sânge în baza unor principii. Deci cred că administrația Obama poate face mult mai mult.

AGERPRES: Care sunt avantajele competitive ale României și care credeți că e motivul principal care împiedică România să-și atingă potențialul maxim în regiunea Mării Negre?
Robert D. Kaplan: Din punct de vedere geografic, avantajul competitiv al României este că e o cale către Orientul Mijlociu și către Mediterană, are deschidere la Marea Neagră, se învecinează cu Europa Centrală în vest, se învecinează cu Marea Neagră și Orientul Mijlociu extins în sud-est. E un punct de lansare pentru comerț, pentru a trimite militari, orice, în Orientul Mijlociu. Cred că cea mai mare provocare a României și ceea ce trebuie să facă, apărarea supremă a României este să aibă un stat de drept, un guvern și instituții bine organizate, cu alte cuvinte, să aibă o birocrație simplificată, o birocrație eficientă, să fie o țară în care străinilor le e ușor să facă afaceri și în care să vrea să facă afaceri. Asta a fost întotdeauna problema României, un stat slab organizat.

AGERPRES: Unul dintre capitolele cărții dvs. este despre Republica Moldova. Ați încheiat capitolul cu această frază: „Mă temeam că Moldova va fi un subiect de știri în viitor.” Credeți că instabilitatea politică și socială din Moldova e o consecință directă a implicării Rusiei? Cum vedeți poziția țărilor occidentale, înțeleg ele pe deplin ce se întâmplă în zonă? Și cum vedeți rolul României în acest caz?
Robert D. Kaplan: Nu e o consecință directă atât a implicării Rusiei, cât a influenței Rusiei de-a lungul deceniilor. Moldova a făcut parte din Uniunea Sovietică. Ca parte a Uniunii Sovietice, nu a moștenit un regim al statului de drept puternic instituționalizat. Nivelul ridicat al corupției este un lucru des întâlnit în fostele republici sovietice. Dacă ne uităm la diferența dintre Moldova și România, cu toate problemele României, cu toată corupția și toate punctele slabe din România, România este cu foarte mulți ani înaintea Moldovei în privința existenței unui stat puternic, eficient și corect. Deci influența sovietică rusă este în centrul, este cauza frământărilor politice din Moldova. Corupția sa e semnul unui stat slab care are o identitate foarte slabă. Să ne amintim, Moldova nu e doar o țară de frontieră, ci are comunități demarcate în interior. Are etnici ucraineni, etnici ruși, etnici găgăuzi, etnici români. E o țară care nu e sigură pe deplin de propria sa identitate. Aceasta este cauza profundă a crizei din prezent.

Cred că țările din occident înțeleg pe deplin ce se întâmplă. E foarte greu să intervii într-o criză politică internă complexă. Poți avertiza rușii să nu profite, poți folosi diplomații să dai sfaturi, poți oferi ajutor economic, dar, chiar și așa, trebuie să fii foarte atent, pentru că nu vrei ca ajutorul să ajungă în mâinile cuiva unde nu trebuie. Cred că în privința României, aceasta trebuie, pe de o parte, să fie vigilentă față de o influență rusească prea mare în Moldova, dar, pe de altă parte, cred că ar fi contraproductiv, neînțelept din partea României să ceară în mod deschis unirea cu Moldova. Cred că nu ar funcționa, pentru că dacă Moldova s-ar reuni cu România, Rusia nu ar avea de ales și ar anexa oficial Transnistria și ar lua o atitudine mult mai agresivă împotriva Moldovei. Deci, pentru a ține Rusia la distanță, România nu ar trebui să vorbească despre unirea cu Moldova.

AGERPRES: Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu criza refugiaților și, de asemenea, cu amenințarea terorismului. Credeți că liderii europeni vor reuși să gestioneze această situație delicată în așa fel încât să mențină statele membre din est și din vest împreună, într-o Europă puternică și unită?
Robert D. Kaplan: Sper, dar nu pot spune că se va întâmpla. Mă tem că Uniunea Europeană se destramă treptat și că, în loc de o Europă unită, veți avea mai multe Europe diferite, care avansează cu viteze diferite, iar acest lucru va diminua puterile Vestului și va împiedica Statele Unite să aibă un aliat puternic în Europa. Deci sper că liderii europeni vor putea gestiona criza și vor găsi diverse soluții pe parcurs, doar că nu sunt convins că o vor putea face.

___

Robert D. Kaplan este autorul a 16 cărți de politică externă și călătorie traduse în numeroase limbi, fiind desemnat de două ori de către revista Foregin Policy printre „Primii 100 de gânditori ai lumii”.

El este senior fellow la Center for a New American Security din Washington și contributing editor la publicația The Atlantic, în care articolele și analizele sale au apărut timp de 30 de ani. De asemenea, Kaplan a semnat numeroase editoriale apărute în cotidianele The New York Times, The Washington Post, The Financial Times, The Wall Street Journal, The Los Angeles Times, și a scris și pentru revista Foreign Affairs.

Kaplan a fost analist principal pe teme geopolitice la Stratfor, visiting professor la Academia Navală a SUA și membru al Comitetului de Politici de Apărare al Pentagonului, numit de către fostul secretar al apărării Robert Gates. El a fost și consultant pentru Armata SUA, a conferențiat la colegii militare, la FBI, NSA, la Statul Major, la Agenția de informații a apărării, la CIA, la universități de renume și în cadrul unor forumuri globale de afaceri. De asemenea, Robert D. Kaplan a consiliat președinți, secretari de stat și secretari ai apărării ai Statelor Unite ale Americii.

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

9 Responses to Kaplan: „Rusia caută o zonă-tampon tradițională de influență ca să se protejeze. E normal. Ce nu e normal e natura regimului rus”

  1. Putin spune:

    Robert D. Kaplan: „Românii ar vrea ca Europa să aibă succes. Dar Europa nu are succes, să fim sinceri.” Sunt de accord cu multe puncte de vedere ale acestui articol, insa ce a spus aici Kaplan aduce foarte mult cu propaganda care vine din directia opusa. Frustrarile politice si economice, ideile fixe, superioritatea, acordurile de schimb nesemnate intre SUA si Europa, nu-si au rostul. E un punct de vedere si mi-l asum. Cunosc Europa, traiesc mai mult acolo decat aici, iubesc Europa. A lovi acum in Europa, e o tampenie nedreapta si total contraproductiva in fata pericolului rusesc.

    • Zorg spune:

      Este psihologie aici. Ceva de genul, dacă nu sunteți în stare, asta e. La care Europa sare, ba da, suntem, putem, vrem etc. Plus că ăștia gen Kaplan folosesc întotdeauna cuvinte precum: „sper”, „posibil”, „îmi doresc ca…”, „cred”, „n-aș vrea să…” ș.a.m.d. Nu iese el la rampă să vorbească nevorbibile, sper că realizezi asta, mai ales că americanii sunt foarte calculați în afirmații și declarații. Personal nu văd în viitor fragmentarea Europei, din contră, o văd mai unită și mai puternică. Cine s-a plimbat, a muncit, a călătorit, prin diverse țări europene, înțelege

      • Zorg spune:

        Am vrut să spun că americanii sunt „retincenți”… dar sunt și calculați

      • Putin spune:

        Da, Euroa isi va rezolva problemele, cu inertia de rigoare. Si da, Europa va deveni mai puternica. Nu includ aici rusia. rusia nu este o tara europeana, nu are o mentalitate europeana, si nu vorbesc de geografie…

      • Clau spune:

        Mie asta mi se pare o definitie destul de corecta a situatiei actuale:
        „Ce nu e normal e natura regimului rus. Dacă în Rusia ar fi un regim mai democratic, al unui stat de drept, atunci influența Rusiei în Europa Centrală și de Est nu ar fi un lucru atât de rău. Natura regimului rus e problema, nu dorința naturală a Rusiei de a avea o zonă-tampon de influență în Europa Centrală și de Est”
        …daca ei (rusnacii, trolii) tot critica sistemul democratic occidental sa ne ofere ceva superior si nu ceva inspirat din feudalism, de acum 400 de ani cu un „tatuc/tzar/buric al pamantului” care le stie pe toate, e singurul „proprietar” (ceilalti doar slugi pe plantatie sau arendasi daca sunt din clica conducatoare) si are drept de viata si moarte asupra oricui…

  2. Catun spune:

    BUN ARTICOL. EXPLICA TOTUL.
    Totusi nu inteleg de ce re-unirea nu e posibila in contextul in care moldovenii nu vor mai avea actuala problema cu identitatea. Tinerii Moldovei stiu cine sunt si ca Rusia e doar agresorul.

    • Zorg spune:

      A scris acolo de ce. Uneori… less is more

      • Clau spune:

        Corect!
        Dorinta de unire trebuie sa vina in primul rand dinspre Rep.Moldova. Tot timpul sunt 3 grupe mari, pro, contra si nehotarati. Daca facem presiuni dam ocazia celor contra sa faca tambalau si sa atraga nehotaratii…asta inseamna ca pro-rusii o sa aibe in continuare guvernarea si se amana si mai mult modernizarea Moldovei.
        Cel mai bine e sa avem noi grija de „sistemul” nostru, sa eliminam in primul rand coruptia si sa oferim un nivel de trai mult superior si intr-o forma de guvernare care sa atraga orice cetatean moldovean indiferent de etnie. Sa nu uitam ca problema cea mai mare a Moldovei este coruptia (mostenita de la si intretinuta de rusnaci), daca noi aratam ca la noi se poate altfel in 10 ani o sa fie minim 60% pro (40% contra si nehotarati) iar in 15ani peste 75% pro (odata cu generatiile noi numarul „nostalgicilor o sa scada si mai mult). Sa nu uitam de sprijin economic pe proiecte comune si colaborari culturale…ca oricum avem aceeasi cultura la baza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top