Președintele kârgâz Almazbek Atambayev a declarat că țara sa a fost nevoită să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, in pofida faptului ca aceasta miscare va costa stabilitatea economica a tarii. Dar, pe de alta parte, refuzul de aderare va amplifica riscurile macroeconomice si de securitate, afirma seful statului.

„Dacă refuzăm să aderam la aceasta organizație, atunci vom avea o versiune mai grava a acelorasi riscuri. Fără supărare pentru țările membre ale acestei organizații, dar suntem nevoiti sa alegem dintre doua rele pe cel mai mic, nu avem altă soluție” – citeaza TASS cuvintele liderului kârgâz.

Așa cum a explicat Atambayev, Kârgâzstan ar trebui să adere la Uniunea Vamală acum, pentru a avea șanse și drepturi egale cu ale celorlalti  membri fondatori ai asociației. „Suntem obligați să aderam la Uniunea Vamală cat timp o putem face cu capul sus, (…), intram si vom începe sa primim preferințe, împrumuturi și subvenții„, – a mai declarat liderul Kârgâzstanului.

Kârgâzstan a anunțat decizia sa de aderare la Uniunea Vamală în primăvara anului 2011. În mai 2014 tara a aprobat un program de integrare economică cu Belarus, Kazahstan și Rusia. Potrivit „foii de parcurs” al acestei integrari, Kârgâzstanul ar trebui să devină membru cu drepturi depline al Uniunii vamale și să intre în Spațiul Economic Comun la 1 ianuarie 2015, dar pentru astatrebuie sa aprobe o serie de legi și acte normative.

Anterio, presa locala a scris că razbooiul sancțiunilor intre Rusia și Occident contribuie la consolidarea relațiilor dintre Moscova și Bishkek. Kârgâzstanul vrea sa profite de embargoul alimentar impus asupra produselor din SUA, UE, Canada, Australia și Norvegia, pentru a înlocui o parte din aceste importuri cu propriile produse.

Presa a subliniat de asemenea că Rusia a platit mult pentru a se asigura de bunavointa acestei tari central-asiatice. Astfel, pe langa cele aproximativ 500 milioane dolari promise de Moscova, Rusia a alocat în 2009 credite în valoare de aproximativ două miliarde de dolari și un grant de 150 de milioane de dolari. Apoi, in 2012 Moscova a anulat Biskekului o parte din datoria națională.

În plus, Rusia a promis să furnizeze Kârgâzstanului arme și echipamente militare, dar a preluat controlul asupra rețelei de alimentare cu gaz a ţarii. Ca urmare a acestei ofensive ruse in Asia Centrala, autoritatile de la Biskek au refuzat prelungirea contractului de inchiriere a unei importante baze SUA la Manas, punând astfel capăt prezenței militare americane în regiune.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

baza americana ManasKargastanUniunea vamala