Sancțiunile la adresa Rusiei pierd repede scopul economic. Prabuşirea rublei și a prețurilor la ţiţei au făcut ravagii cum niciun embragou nu era în stare, scrie La Stampa.

În doar câteva săptămâni, pietele au lipsit Emiratul petrolier al lui Vladimir Putin de ambițiile sale, dezvăluind fragilitatea regimului învechit și osificat. Chiar Putin admite că ponderea sancțiunilor în criză reprezentă doar 25%. Restul a fost facut de pieţe, care le-au demonstrat rusilor dependența lor faţă de restul lumii.

Sancțiunile nu sunt doar un instrument de înduplecare a țarilor rebele, sunt şi un semnal de avertizare al comunitatii internaționale pentru cei care încalcă normele internationale.

Indiferent de efectul practic al sancțiunilor, acestea au reprezenat un avertisment.

„Trei mii de focoase nucleare in arsenal și 400 de miliarde de petrodolari in trezorerie nu dau dreptul nimanui sa anexeze teritorii straine, sa invadeze țările vecine cu „omuleti verzi” și să sprijine rebelii cu rachete, ca cea care a lovit Boeingul malaiezian”, scrie publicatia italiana.

Sanctiunile sunt un vaccin împotriva „realpolitik-ului forţei”  predicat de Moscova, dar şi vaccin contra aroganței elitelor post-comuniste, care mai abitir ca elitele capitaliste cred că totul poate fi cumparat.

În cele din urmă, sancțiunile sunt un vaccin preventiv: data viitoare, dacă unele țări, cum ar fi Rusia, vor declara pe faţă o doctrină politică anexionista, vor trebui să facă calcule serioase înainte să decida dacă îşi permit opoziţia lumii intregi, conchide La Stampa.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

focoase nuclearepolitica anexionistarealpolitiksanctiuni