GoncearenkoCel mai tânăr soldat din armata ucraineană, Evgeny Goncharenko, s-a externat mai devreme de la spitalul din Vinița (Ucraina) pentru a se intoarce la camarazii sai din batalionul Krim. A ajuns la spital cu o grava contuzie după o luptă pe inaltimea  Saur-Moghila.

Evgeny este voluntar. Armata l-a refuzat deoarece era prea tanar. Varsta de recrutare este de 18 ani. Prin urmare a mintit la incorporarer intr-o unitate de voluntari. Cum a facut nu vrea sa spună.

SaurMoghila este unul dintre cele mai înalte puncte din regiunea Donețk. Înălțimea movilei este de 277.9 de metri deasupra nivelului mării. Datorită  faptului că zona înconjurătoare este relativ plată, înaltimea este vizibila la o distanță de 30-40 km. A fost un punct strategic important pe care s-au dus lupte grele intre fortele ucrainene si separatisti.

Jenea (diminutiv de la Evgeny), de ce ai plecat din spital? Cât timp ai fost internat si de ce pleci?

Am fost internat timp de patru zile. In general, medicii mi-au spus ca am nevoie de o lună de spitalizare și o alta luna pentru recuperare.

Si de ce de te-ai externat atunci?

Pentru că mă simt bine si vreau inapoi pe front.

Desigur. Apropo, stii ca e armistițiu

Da, toata lumea e suparata. Noi nu avem voie sa tragem, dar terorsitii continua. Ai nostri sufera pierderi.

Şi ce face acum unitatea cat e armistitiu?

Ne pregatim, ne echipam si suntem intariti. Ieri, de exemplu, am primit niste bocanci foarte cool.

De la Ministerul Apararii (MA) sau din ajutoare?

De la MA toata unitatea a primit un pistol TT și trei pistoale MakarovSpre exemplu automatul meu este captura de razboi. De fapt toata unitatea e cu arme capturate. Ceea ce cu adevarat nu ne lipsete este muniția.

Саур-Могила-avant-et-apres

Saur-Moghila inainte si dupa luptele din estul Ucrainei

Uniforme? Incaltari?

Nimic de genul asta de la MA nu a venit. Chiar de la început am cumparat totul pe bani. Hainele și pantofii sunt consumabile. Bani de asemenea, tind să se termine. În acest moment, tot ceea purtam si incaltam sunt din ajutoare.

Bocancii sunt foarte frumosi ...

Da, ne-au adus 10 perechi. Foarte confortabili, mulțumim foarte mult oamenilor care au donat bani! Acestia sunt un cadou pentru apararea Saur-Moghila, unde am stat șase zile. Unitatea noastră a participat activ la cucerirea movilei.

Ai participat si tu la asalt?

Nu, nu am fost lasat, comandantul nu m-a lăsat. Mi-a spus să rămân in baza

Spui ca si cum ai fi suparat

Desigur! N-aș fi luat parte nici la apărare. Dar aveau nevoie de geniștii, care în divizia nu existau. Și eu am pregatire. Dupa o jumatate de zi de rugaminti m-au luat

Genist? La cei 17 ani?

Înainte de asta am participat la activități legate de cercetare istorica pe teren. Am invatat multe despre explozivi si mine din timpul razboiului. Plus, in zona Operatiunii Antitero am facut un curs de formare.

Mama ta va auzi toate aste si va veni sa-ti croasca vreo doua cu cureaua

Mama crede lucrez voluntar în Dnepropetrovsk, la spital, am grijă de răniți.

Am inteles. A fost groaznic pe movila?

În prima zi acolo când am ajuns acolo ne-au bombardat continuu. Apoi, m-am obisnuit. Undeva era chiar distractiv. Și când au sosit nou-veniții i-am invata cum să se ascundă.

Ati fost numai bombardati sau si atacati cu infanterie?

Am fost. O data. În mai multe incercari. Eu eram in partea de sus, lângă stela. La poale, în apropiere de Muzeul tancurilor se afla prima linie. Jos de tot am vazut 3 tancuri. Poate erau mai multe dar eu doar trei am vazut. Au tras cu mortiere si tancuri tras spre stela și zid de piatra în spatele căruia ne ascundeam. Circa 20 minute mai târziu am auzit focuri de armă în partea de jos. Prima linie era atacata. Noi timp de doua ore nici macar n-am putut scoate capetele, sa vedem ce se intampla.

Și când ati reușit?

Aparent, dupa ce nu au mai avut munitie. Bombardamentul a devenit mult mai puțin intens. Numai atunci am fost capabil ne uitam și să vedem ce se întâmplă jos. Era o mulțime de oameni și ne era greu să ne dăm seama cine era inamicul și cine ai tai. Mitraliera noastra a observat un grup de soldati și a deschis focul asupra lor. Am luat binoclul si am vazut toti aveau benzi galbene (insemnele militare ucrainene) dar atacau din diferite părți. I-am spus imediat mitraliorului, așa că a oprit focul. Am crezut că erau ai nostri. Am luat legatura prin statia radio cu cei de jos. Comandantul a spus ca nu erau ai nostri. Am deschis focul asupra lor.

saur Care era distanța de separatisti?

Sa fi fost vreo 300 pana la 700 de metri. A fost greu sa tintim, deși comandantul nostru Isa a reuist sa culce cativa cu AK74.  Am capturat atunci un telemetru, pe care am l-am găsit pe camp dupa luptă.

Și cu cei „de jos” ce s-a întâmplat?

Ei au luptat timp de trei ore. Artileria nu putea sa-i ajute, pentru că erau prea aproape de inamici. Au chemat întăriri. Baietilor, cele 3 km de la Petrovsky, le-a luat sa ajunga in 90 de minute. Între timp, am pierdut legatura radio cu cei de jos. M-am oferit să merg acolo sa restabilesc legatura. Isa mi-a dat două ajutoare. Am coborat printre tiruri de arme. Comandantul de jos era contuzionat si nu mai putea dadea ordine. Bine ca tot atunci au ajuns intaririle  și cei raniti au fost trimisi cu blindate la spital.

Şi s-a incheiat lupta?

Nu, celor care am ramas intregi ni s-a ordonat sa mergem sper varful movilei. În timp ce am urcat dealul s-a tras iar în noi. Auzeam cum zburau gloanțele. Unele în jurul picioarelor. După aproximativ două ore, de îndată ce s-a întunecat, au inceput un nou atac.

Erau mulți?

Nu-mi mai amintesc deoarece am fost contuzionat. Știu doar au avansat pana la 2/3 din movila, în cele din urmă am solicitat foc de artilerie, chiar daca riscam sa fim loviti.

Si a ajutat?

Da. După aceea ei nu au mai îndrăznit să lanseze noi asalturi. Se pare că nu se așteptau la o astfel de rezistență și pierderi de oameni. Pierderile noastre au fost foarte putine. În următoarele două zile, rușii au fost inceput sa bombardeze din nou cu artilerie si mortiere, dar fără succes.

De unde știu că erau rușii?

La rachetele Grad, de exemplu, se vede traiectoria de zbor. Se vedea ca vin de pe teritoriul Federației Ruse. Și pe SaurMoghila am gasit o bomba neexplodata. Una foarte mare. Potrivit colonelului, era proiectil de 203 mm. Spunea ca Ucraina nu are astfel de arme, doar vecinii au. Crede ca erau  2S7 Pion”, cu distanta de tragere aproximativ 40 km. Și de la granița la noi erau un pic mai mult de 10 km.

Bine. Si cum ai ajuns coborat?

Au venit baietii sa ne schimbe seara. Le-am arătat totul, i-am ajutat cu tranșeele. Abia am incaput toti in transee. Daca nu ai loc intransee de transoformi rapid in carne de tun. Noi a doua zi dimineata am fost trimisi la Petrovskoe.

Sa va odihniti?

Da, teoretic trebuia sa ne intoarcem peste doua zile. Am găsit un loc, unii au apucat sa faca dusuri, altii au pus de ceai si apoi a venit în fugă colonelul: Urgent, muntele este luat cu asalt!”. Ei bine, ne îmbrăcăm. Aici cercetasii ne spus singura cale de acces spre munte este tăiata de tancuri. În această situație, comandantul a decis să nu riște cu oamenii.

Ce sa întâmplat mai departe?

În aceeași noapte, Petrovskoe a fost distrus de artilerie. Pierderea de echipament aflata in sat a fost de circa 80%. A fost distrus spitalul, depozitul de muniție. Casa în care am fost a fost distrusa prima. Primele două bombe au aterizat în grădină, iar a treia în casă. A început un incendiu si ne-am pierdut toate lucrurile. Cat a fost posibil am stat ascunsi in casa, dar dupa ce focul amistuit-o a trebit sa fugim printre explozii pana la urmatorul subsol, care era la doua strazi.

Ati reusit fără pierderi?

Noi da. Trei medici au fost răniti cand o bomba a lovit spitalul. Doi dintre ei grav. Plus de pe munte a adus un mort și cinci răniți, trei greu raniti. Când bombardamentul s-a oprit, s-a dovedit că nu mai are cine sa mearga pe munte. A ramas un singur neînfricat. Dima Nebunu. El în mod constant pleca pe munte, cara apă și munitii. Dar la ultima intoarcere de pe movila i s-a stricat masina. A spus ca printr-o minune a reusit sa ajunga teafar în sat.

Distanta pana spre movila putea fi parcursa pe jos?

Era o sinucidere curata. Sodeaua era expusa focului tancurilor și lunetiștilor. Putea fi parcursa doar în viteză mare, asa cum facea Dima Nebunu. Ca urmare, ne-a fost data comanda de retragere. Ne-am am plecat după-amiaza, iar seara târziu satul a fost ocupat de teroristi.

Care a fost soarta celor ramasi pe Saur-Moghila?

Sunt informații secrete si pentru binele oamenilor nostri nu le pot dezvălui.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top