Marc Champion, într-un articol publicat pe Bloomberg.com, scrie că prima dată când a participat la conferinta clubului rus „Valdai”, în anul 2009, a nimerit la un maraton de 10 zile, din care trei zile au fost petrecute pe un vas de croaziera in Siberia, unde vodca era gratuita, iar pentru apa trebuia să plătesti. Atunci au avut loc discutii nesfarsite si sincere cu analiști si experti ruși cu privire la modul resetarii relațiilor Rusie cu restul lumii, după războiul din Georgia.
La întâlnirea din 2014 a expertilor clubului Valdai, intalnirea a avut loc într-un format cu totul diferit. A fost o conferință de afaceri de trei zile, fără iluzii și pretenții. Nu a existat dezbatere, deoarece europenii si americanii invitați, precum si colegii lor din Rusia, vorbeau fara sa se auda reciproc. Perceptiile cu privire la faptele din criza Ucrainei si intrepretarile acestora erau diametral opuse.
Rușii au afirmat că țara lor abia a fost atinsa de sancțiunile americane și europene, susținând că pierderea investițiilor și partenerilor europeni va fi compensata prin consolidarea relațiilor cu China în domeniul afacerilor și apărarii. Un înalt oficial a avertizat că Republica Moldova, care, la fel ca Ucraina a ratificat Acordul de Asociere cu UE, „ar putea deveni o noua zona de conflict, în cazul în care nu va invata nimic din greșelile din Ucraina și Georgia”.
Vyacheslav Volodin, consilierul lui Vladimir Putin, a respins orice posibilitate ca sancțiunile economice l-ar putea lipsi pe presedintele rus de sprijinul popular, spunand o fraza în stilul lui Ludovic al IV-lea: „Rusia fără Putin, nu exista„!
Punctele de vedere pe probleme globale au fost, de asemenea, foarte diferite.
Pentru mulți americani și europeni problema principală era cum să se păstreze ordinea mondiala stabilita după Războiul Rece, aflata acum în pericol din cauza agresiunii ruse. Cei mai multi dintre rusii prezenți au sugerat că acesta ordine mondiala nu mai există, și ca ar trebui sa fim mai preocupați de cum să cream o alta ordine.
Rusia pare să fie elaborat un nou plan inspirat din Doctrina americana Monroe, propusa în 1823 de președintele SUA James Monroe, în scopul de a tine puterile coloniale europene departe de afacerile Americii Latine.
Alexander Dynkin, director al Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale din Moscova, a avut o prezentare a noii ordini mondiale din perspectiva Kremlinului. Aceasta prevede renuntarea la „sistem de valori universale si crearea unui nou sistem, bazat pe „echilibrul de interese” al marilor puteri.
Pe harta lui Dynkin lumea este împărțita în mai multe „macroregiuni”. Astfel, SUA și UE reprezentau una din aceste macroregiuni, Rusia este înconjurata de mult jinduita Uniune Eurasiatica, a treia regiunea era China, iar a patra includea statele Asociației Asiei de Sud-Est. „Unii ar spune că acesta este un pas înapoi – a spus el –, dar, de fapt, este calea spre stabilitate„.
Ideea este insa total nefunctionala. Pe de o parte, în caz continentului Eurasia, interesele imperiale nu sunt impartite de ocean, așa cum a fost in cazul doctrinei Monroe pentru America Latină. Apoi, cine ar fi primit Asia Centrală: Rusia sau China? Iar Ucraina și Republica Moldova se alătura Rusiei sau Uniunii Europene? Iar China nu va pretinde ASEAN? Ce se va intampla cu țările care nu se supun si vor reacționa în același mod ca Ucraina?
Ședința Clubului „Valdai” din acest an a arătat, potrivit lui James Sherr, membru asociat al think-tankului din Londra Chatham House că:
„Rusia nu încearcă să se izoleze. Din contra, rușii nu cred că acționează dintr-o poziție de slăbiciune, ci, dimpotrivă, cred că acționează dintr-o poziție de putere, și folosesc evenimentele din Ucraina ca pe o platformă pentru realizarea unui plan mai mare„.
Aceasta, desigur este convingerea pe care încerca s-o arate liderii Rusiei. Cu toate acestea, uneori sunt cuprinsi de un sentiment de neliniște, pentru că deciziile importante cu privire la viitorul Rusiei sunt luate pe picior și ele nu pot duce la rezultate durabile.
De exemplu, aceleași statistici economice care erau pregătite pentru a demonstra scăderea relativă a ponderii SUA și UE în economia globala (până la 17% și respectiv 14% până în 2017, potrivit lui Andrey Klepaci, reprezentantul bancii de stat „Vnesheconombank”) , arătau că si ponderea Rusiei scade (până la 3% fata de 3,5% în prezent).
Eu pot trage cel puțin două concluzii. În primul rând, Rusia este tot mai implicată într-o alianță cu China, de care a devenit dependenta, apropae captiva, fapt care ii face atat de nervosi pe conducatorii ei.
În al doilea rând, orice „pas in lateral” in criza din Ucraina va cere de la Moscova și Occident sa gaseasca din nou limba comuna pentru a-şi da seama cum sa fie reintegrata Rusia într-o structură de securitate care a fost gandita cu participarea rusa. Judecând după ultima conferință a clubului „Valdai”, aceasta limba comuna pare sa fie vorbita de tot mai putina lume si nu mai este mult pana va deveni o limba moarta.
Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.