MerkelNu există niciun motiv pentru a anula sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, deoarece Moscova nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acordurilor de la Minsk, a anunțat cancelarul german Angela Merkel, relatează Reuters.

Potrivit lui Merkel, Rusia a provocat o criză gravă, anexând peninsula Crimeea, în 2014 și prin susținerea separatiștilor din estul Ucrainei.

„Europa trebuie să reacționeze la această încălcare a principiilor de bază”, – a spus ea.

Merkel a adăugat că ea și președintele francez Francois Hollande lucreaza intens să îndemne Rusia și Ucraina sa puna în aplicare acordurile de la Minsk.

„Acesta este criteriul pentru viitorul sancțiunilor”, – a declarat cancelarul german.

Anterior, s-a anuntat că miniștrii de externe ai statelor membre ale UE vor decide care ar trebui să fie abordarea în continuare a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (4 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

9 Responses to Merkel: Nu este momentul să anulăm sancțiunile împotriva Rusiei

  1. Basarabia e Romania spune:

    E momentul să le înăspriti……!!!!

  2. bogdan spune:

    Doamne fereste ! Cum sa fie anulate sanctiunile ? Ele trebuiesc si vor fi cat de curand crescute ! Godacia trebuie sa stie ca daca in Ospiciul Lumea Rusa pot face orice acest lucru nu e valabil si peste granite in Lumea Civilizata !

  3. putin spune:

    Rusia apara acest regim. Asta apara „Lumea rusa”. Un regim criminal, pe care trolisorii il definesc ca pe un regim democratic ales:
    „Un punct negru pe harta drepturilor omului, inchisoarea militara Saidnaya, cea mai cunoscuta din Siria, este locul unde se practica multiple metode de tortura.
    Se afla la 25 de kilometri de Damasc, langa manastirea cu acelasi nume, unde crestini si musulmani se roaga impreuna de secole. Este o cladire de beton in forma de trifoi, in mijlocul unui desert de 100 de hectare, relateaza The Guardian.
    In ultimii ani, a fost inaccesibila jurnalistilor si ONG-urilor care militeaza pentru drepturile omului, dar Amnesty International a lansat acum un model digital interactiv al inchisorii, prin care aceasta poate fi explorata, pentru a atrage atentia asupra ororilor regimului presedintelui Bashar al’Assad.
    Organizatia estimeaza ca 17.723 de oameni si-au gasit sfarsitul aici de la inceputul crizei din Siria, in martie 2011.
    Pentru a reproduce digital inchisoarea, Amnesty a colaborat cu experti de la departamentul de arhitectura judiciara al colegiului Goldsmiths, University of London, o echipa unica care face cercetari in zone de conflict, precum Palestina, Afganistan sau Guatemala, si reconstruieste cadrul spatial.
    Realizarile sale folosesc ca probe in investigatii ale ONU sau in procese la instantele internationale.
    „Asambland modelul, am realizat ca nu este numai un spatiu de incarcerare, supraveghere si tortura, ci cladirea in sine este un instrument de tortura”, spune directorul departamentului, Eyal Weizman.
    Totul a inceput cu intervievarea unor fosti detinuti din Saidnaya. Vazand inchisoarea reconstruita, acestia aveau flashback-uri care fusesera reprimate pe fondul traumei, a relatat Weizman.
    Detinutii erau mereu legati la ochi sau obligati sa ingenuncheze si sa isi acopere ochii cand intrau gardienii, astfel ca se bazau pe auz pentru a percepe realitatea inconjuratoare. Iar pe amintirile lor auditive s-a bazat sunetistul echipei pentru a determina dimensiunile celulelor, scarilor si coridoarelor.
    „Aceasta inchisoare e ca o camera cu ecou. Daca este torturata o persoana, e ca si cum toti ar fi torturati”, spune sunetistul Lawrence Abu Hamdan.
    Privati de simtul vazului timp de luni si ani la rand, detinutii de la Saidnaya au dezvoltat o sensibilitate auditiva acuta, fiind capabili sa recunoasca zgomotele facute de curele, cabluri electrice si bate lovind carnea si sunetele batailor cu pumnii sau cu picioarele.
    „Incerci sa iti faci o imagine dupa sunetele pe care le auzi. Stii cine vine dupa cum i se aud pasii. Stii cand vine mancarea dupa zgomotul pe care il face castronul. Daca auzi tipete, stii ca au adus detinuti noi. Cand nu mai tipa, stim ca s-au acomodat la Saidnaya”, spune Salam Othman, un fost detinut.
    In timpul pedepselor, detinutilor le era interzis sa scoata vreun sunet. Daca scapau vreun icnet, nu faceau decat sa isi prelungeasca tortura.
    Un alt detinut povesteste despre „petrecerea de bun venit” – o ceremonie terifianta de initiere cu care erau intampinati cei nou adusi, intr-un camion pentru transportat carne.
    Loviturile cu bari metalice si cu cabluri erau urmate de asa-numitele „controale de siguranta”, in care in special femeile erau agresate sexual de gardieni.
    „Asteptandu-ne randul, auzeam sunetul batailor, al oamenilor care cadeau din camion, auzeam oameni tipand. Toata lumea tipa – si gardienii, si prizonierii”, a spus Jamal Abdou.
    Abdou si un alt fost detinut care a fost intervievat, Samer al-Ahmed, si-au petrecut primele cinci luni de detentie intr-o carcera inghetata la subsol, de 2,35 pe 1,65 metri, proiectata pentru o singura persoana, dar in care erau inchisi 15 oameni odata.
    Stateau pe jos cu randul si, timp de zile intregi in care apa era oprita, erau obligati sa bea din toaleta. Cand sunetul apei revenea in tevi, aveau halucinatii si era isterie.
    „Cand inchideam ochii, vedeam cascade”, spune Ahmed.
    Recrearea acestui loc, cu atatea detalii, are un dublu scop, spune Weizman.
    Nu este numai pentru a veni in sprijinul marturiilor, ci si pentru a dezvalui adevarata fata a lui Assad.
    „Scopul este ca acest penitenciar sa fie desfiintat, iar Assad sa nu aiba nimic de spus la viitoarele negocieri pentru pace”, a declarat acesta.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top