GhermanMinistrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Natalia Gherman, a oferit un interviu DW, în care spune acordul de asociere cu UE contribuie la depășirea conflictului înghețat” din Transnistria.

Pe 1 septembrie a.c. a intrat în vigoare Acordul de asociere și Acordul de liber schimb semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană. Natalia Gherman povesteste într-un interviu pentru DW rezultatele economice ale primelor două luni de asociere, despre impactul asupra reintregirii republicii și soluționarea conflictului din Transnistria, precum și efectul colapsului rublei.

Deutsche Welle: D-na Gherman, să începem cu evenimentele cele mai actuale. Care sunt consecințele pentru Republica Moldova în urma prăbușirii rublei?

Natalia Gherman: Implicatiile pentru Moldova în urma colapsului rublei au fost nesemnificative. Este o urmare a restricțiilor comerciale impuse de Rusia în mod unilateral Moldovei, care au dus la scaderea spre zero a exporturilor de produse agricole și de vin pe piața rusă. Astfel, prăbușirea rublei nu a avut niciun efect asupra noastra, iar stabilitatea leului nu a fost afectată în aceeași măsură ca valutele din statele vecine.

Nu credeti dificultățile financiare și economice din Rusia ar putea determina Moscova sa anuleze embargoul împotriva Republicii Moldova?

Întotdeauna am sperat restricțiile comerciale, care au fost declarate drept temporare, vor fi anulate. Suntem întotdeauna gata de dialog pe această temă. În 2014, am avut mai multe runde de negocieri, în care experții moldoveni au explicat toate detaliile și condițiile acordului privind zona de comerț liber a Republicii Moldova cu UE. Am adus o mulțime de argumente demonstrand că condițiile de comerț liber cu UE nu afeceteaza în niciun fel regimul de comerț liber care a existat cu Rusia și alte țări CSI.steag moldova
Și care este efectul acordului privind comerțul liber cu UE?

Doar în primele două luni de la intrarea in vigoare a acestui acord creșterea exporturilor de vin în UE a fost de 26 la sută, merele de 2,7 ori, prunele de 8 ori, strugurii de masă de aproape 6 ori. Există multe alte produse al caror  export a crescut semnificativ față de aceeași perioadă a anului trecut. Deci, suntem foarte optimisti cu privire la punerea în aplicare a conditiilor zonei de liber schimb între Republica Moldova și UE pentru dezvoltarea potențialului nostru de export pe o piața de 500 de milioane de consumatori.

Este efectul economic. Dar poate cursul de integrare europeană ajuta Chișinăul sa depășeasca conflictul înghețat” din Transnistria?

Cred că poate. Iar primele efecte sunt deja vizibile. Procesul de integrare europeană are rezultate destul de practice. De exemplu, vizele  de călătorie în țările UE s-au dovedit un argument puternic pentru cetățenii care locuiesc în regiunea transnistreană. De la introducerea regimului fără vize, peste 70 de mii de oameni care locuiesc în Transnistria au primit pașapoarte biometrice. Acest lucru înseamnă că ei doresc fie cetățeni ai Republicii Moldova și vad un beneficiu real din acest aspect al integrării europene.

Sunt convinsa același efect îl va avea si punerea în aplicare a condițiilor  zonei de liber schimb asupra producătorilor transnistreni. Ei vor dori să aibă aceleași condiții de comerț liber pe piața deschisă pentru noi și să se bucure de șansa modernizarii producției industriale și a sectorului agricol. Noi credem toți cetățenii noștri indiferent de locul lor de reședință ar trebui să poată beneficia de efectele pozitive ale procesului de integrare europeană. Și aceasta, la rândul său, facilitează sarcina reintegrarii Republicii Moldova.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (1 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

2 Responses to Natalia Gherman: Asocierea cu UE contribuie la reîntregirea Moldovei

  1. yehudy spune:

    draga ivan, Romania isi revine acum dupa regimul corupt impus de kgb-istul iliescu ion si de psd 🙂

  2. George spune:

    DIN 87 DE ŞCOLI ROMÂNEŞTI AU RĂMAS 66 – ÎNCĂ N-AM MURIT CU TOTUL?‏

    Când ne moare sufletul, degeaba mai trăim. Nu mă refer la moartea naturală, ci la cea spirituală, care îşi arată colţii de după orizont. Demult bate alarma clopotul Buga de la Putna lui Ştefan Vodă, însă românii ce-şi înstrăinează odraslele de Limbă, Neam, Străbuni sunt surzi la glasul conştiinţei. Or, ne momeşte Iuda să ne îndepărtăm de rădăcini, să ne trădăm străbunii din morminte. Mărul discordiei şi înstrăinării este şi mai ademenitor acum, când partea leului o constituie banul, dar nu valorile spirituale. Adevărul e că noi, românii, n-am fi noi, dacă nu ne-am trăda neamul şi valorile naţionale. Pentru ce s-au sacrificat înaintaşii noştri, dacă nu mai avem demnitate, idealuri?
    Doar în 4 ani de învăţământ -2009/2010 – 2014/2015, din cele 76 de şcoli cu limba română de predare ce activau în regiunea Cernăuţi, unde învăţau 18 mii 88 de elevi, şi 13 – mixte (ucraineano-române, 2040-ucraineni şi 3902-români) au rămas doar 66 – inclusiv 2 gimnazii şi 2 licee, în care studiază 11 mii 420 de elevi, şi 17 – mixte (4055 de elevi ucraineni şi români). Deci, în 4 ani numărul şcolilor româneşti s-au redus cu 10.

    In 2004 în nordul Bucovinei erau 87 de şcoli cu predarea în limba română şi 18 şcoli mixte (ucraineano-române). Astfel, timp de doar 10 ani, numărul şcolilor cu limba română de predare s-au redus cu 21.

    Încă n-am murit cu totul? Murim încetul cu încetul – pe an ce trece devenim tot mai puţini. Poate că nici n-am muri, dacă n-ar umbla Iuda printre noi. Nu ne interesează altceva nimic doar banii… banii… şi iar banii. Ne vindem sfinţii şi părinţii, când e vorba de bunăstarea noastră, dar la consecinţe nu gândim. Când ne înstrăinăm copiii şi nepoţii de graiul matern, comitem o crimă asemenea morţii.

    Mă cutremură gândul că pot năvăli neguri peste fiinţa noastră naţională, încât să ne acopere complet. Atunci pentru ce am mai trăi, fără Limbă, Istorie, desconsideraţi ca Neam? O rădăcină sănătoasă ţine arborele neamului viguros, deci, ar urma să sorbim putere din seva pământului strămoşesc, care ne-a crescut. Deşi suntem surzi şi pasivi la chemarea naţiunii, încă n-am murit cu totul, însă suntem în pragul agoniei. Dar ce facem pentru a ne salva rădăcinile? Ne dăm copiii la şcoli străine? Oare celui deştept, ce-şi cinsteşte părinţii şi străbunii, îşi iubeşte limba maternă, cineva îi poate închide calea în viaţă? Nu. Desigur că nu.

    Dar ce câştigăm când ne trădăm Graiul, ne tăiem singuri, cu propriile mâini, rădăcinile? Când copiii noştri învaţă într-o altă limbă, străină, şi nu-şi cunosc materna? Cine e vinovat? Evident – părinţii şi buneii, care ar trebui să-i educe cu dor de limba maternă, să-i povăţuiască, să-i apere de trădare de neam.
    Încă n-am murit cu totul? Ne omoară neamul într-un ritm vertiginos ucrainizarea şcolilor ce se înfăptuieşte nu fără consimţământul părinţilor şi profesorilor, a directorilor de şcoli, care joacă cum li se cântă. Mai mult, chiar o apucă înaintea muzicii pentru a le fi pe plac celor care-i conduc.

    De altfel, din anul curent de învăţământ şcoala din Stroieşti, adică Complexul Instructiv-Educativ (CIE), nu mai este mixtă, ci de-acum ucraineană, iar româna se studiază aici doar ca disciplină. Nu fie cu supărare, dar dna Ludmila Rotaru, metodistă la Direcţia raională de învăţământ Noua Suliţă, care se consideră patriotă, ar fi trebuit să fie mai fermă în acţiuni ca asemenea paşi dubioşi să nu fie întreprinşi. În CIE din Forosna, acelaşi raion, în clasele I-IV-a învăţământul decurge în limba ucraineană, iar în clasele V-IX -a – în română. Deci, în clasele primare se studiază doar în ucraineană, iar limba română se predă doar ca obiect.
    În 3 şcoli din ţinut, în anul curent de învăţământ, au fost deschise clase ucrainene – ŞM Privorochia, raionul Hliboca – în clasa ucraineană învaţă 12 copii, în cea românească – 7; ŞM Rachitna, raionul Noua Suliţă – în clasa ucraineană învaţă 15 elevi, în cea cu limba de predare română – 17; CIE „Gimnaziul din Boian” – în clasa cu limba de predare ucraineană studiază – 13 elevi, în cea românească – 15.

    Şi-apoi dacă se continuă într-un astfel de ritm rapid, peste vreo câţiva ani ne vom aminti doar din istorie că în Cernăuţi, în general, în ţinut, în Ucraina, au trăit români autohtoni. Încă n-am murit cu totul? Când ne moare sufletul, degeaba mai trăim.
    Felicia NICHITA-TOMA

    P.S. Datele de mai sus sunt oficiale, fiindu-ne furnizate de Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat, căruia îi mulţumim pentru operativitatea cu care a răspuns la adresarea noastră.

    Nu-i de ajuns ca ne-au ocupat pamintul nostru stramosesc, ca ne-au rupt de fratii si surorile noastre, acum vor sa ne taie si radacinile? Iar Romania prin politicienii alesi ii sustine neconditionat. Consider ca pe o rusine pasivitatea statului roman!
    Romanii nu uita si nu vor accepta niciodata politica antiromaneasca dusa de ucrainieni.
    Ucraina ocupă teritorii care nu-i aparţin si persecuta minoritatea romana.

    In 1997 România a fost obligată, la presiunea SUA şi Bruxellului, să semneze tratatul cu Ucraina, ca premisă a integrării în NATO, şi am recunoscut indirect Pactul Ribbentrop – Molotov, adică Bucovina de nord, Basarabia de sud şi nordul Maramureşul istoric la Ucraina. Atunci, românii au fost indignaţi de semnarea tratatului cu Ucraina şi recunoaşterea raptului teritorial din 1940, azi românii spălaţi pe creier de propaganda SUA şi a Bruxellului sar în apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.

    În propaganda presei mainstream Ucraina e un fel de fecioară neprihănită, care suferă agresiunea căpcăunului rusesc. Lucrurile nu stau de loc aşa. Ucraina a fost un stat cu drepturi speciale în cadrul URSS, cu ambasador la ONU în perioada comunistă, şi a beneficiat din plin de expansiunea teritorială a fostului stat sovietic. Ucraina nu e „fecioara neprihănită”, ci statul artificial care a primit cadou, datorită victoriei URSS în al doilea război mondial, teritorii care nu i-au aparţinut nicodată, mult mai mult decât Federaţia Rusă: Estul Poloniei, cu capitala comercială poloneză Liov, Transcarpatia de la Ungaria şi Slovacia, nordul Maramureşului istoric, Bucovina de nord şi Basarabia de sud de la România plus Crimeea cadou de la ucraineanul secretar comunist Hrusciov, în 1954. Ucraina a fost un stat beneficiar al rapturilor URSS şi a moştenit teritorii care nu i-au aparţinut nicodată. Deci, Ucraina nu e îngerul nevinovat al democraţiei în luptă cu „axa răului”, ci un stat cinic care persecută minorităţile şi deţine teritorii luate prin cotropire din era sovietică.

    Premierul Ungariei Viktor Orban are perfectă dreptate când declară în Parlamentul Ungariei, că ungurii din Transcarpatia trebuie să-şi obţină autonomia, că acest teritoriu nu a aparţinut niciodată Ucrainei. Aş vrea să aud şi eu voci raţionale în Parlamentul României şi miniştrii din guvernul Victor Ponta cerând teritoriile româneşti înapoi furate de Ucraina în perioada URSS: în special Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud şi chiar nordul Maramureşului istoric, cu mănăstirea ortodoxă Peri, ctitorită de Dragoş Vodă. Bucovina de nord şi Basarabia de sud nu sunt teritorii ocupate de Federaţia Rusă, ci de Ucraina „pro-americană” şi „democrată”. Înainte de a se arăta îngrijoraţi de faptul că ruşii îşi iau înapoi ce le-a făcut URSS statului Ucraina cadou: Donbasul şi Crimeia, autorităţile de la Bucureşti trebuie să ceară drepturi pentru românii persecutaţi din Ucraina, să nu se mai închidă şcoliile în limba română de către naţionaliştii ucraineni şi să solicite public revenirea unor teritorii istorice româneşti la Patria Mamă. În conflictul din Ucraina, România nu are un diferend cu Federaţia Rusă, ci cu statul vecin, care ocupă teritorii care nu-i aparţin şi persecută minoritatea română.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top