Decizia Bisericii Ortodoxe Ruse de a întrerupe toate relațiile cu Patriarhia de Constantinopol este un pas spre una dintre cele mai mari schisme din creștinism din ultimele secole, scrie The New York Times.

E drept, nu s-a ajuns încă la o divizare completă. Biserica Ortodoxă Rusă a cerut conducătorilor celorlalte 12 biserici ortodoxe independente (autocefale) să facă presiuni asupra Constantinopolului, nu să rupă relațiile cu Patriarhia Ecumenică.

„Este ca un ultimatum, al cărui scop este exercitarea unei presiuni maxime asupra Constantinopolului”, a declarat Alexander Baunov, cercetător principal la Centrul Carnegie din Moscova. Potrivit analistului, acesta poate avea efectul scontat sau poate avea un efect opus – va forța Constantinopolului să-și pună în practică decizia și de a-și exercita astfel autoritatea. Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I nu a emis încă tomosul autocefaliei (independentei) pentru Biserica Ucrainei.

În 1996, Biserica Rusa si cea de la Constantinopol au mai avut un conflict care a durat câteva luni din cauza Bisericii ortodoxe estoniene, dar până la urma s-a ajuns la un compromis. Dar în Ucraina miza este mult mai mari din cauza numărului de credincioși, dar si a pozitiilor ireconciliante ale partilor in zona seculara, aflate in razboi in Donbas. De aceea, probabilitatea izbucnirii de noi focare de violență este mult mai mare.

Pierderea bisericii din Ucraina va avea consecințe politice și istorice pentru Moscova. Kievul este considerat locul unde s-a născut Ortodoxia Rusă, iar orice schisma va rupe ultimele legături imperiale dintre Moscova și Kiev și va pune capăt eforturilor președintelui Vladimir Putin de a restabili imperiul sub stindardul „lumii ruse”.

Foarte interesant in acest context este faptul ca Biserica rusa a apelat la aceleasi scheme retorice utilizate și de Kremlin, acuzand SUA de manipulari în vederea ”slăbirii Moscovei”. Totusi, multi formatori de opinie din Rusia îl învinuiesc direct pe Putin pentru ca a inițiat dezbinarea odata cu trimiterea armatei ruse în Ucraina în 2014. Dupa aceasta, mulți credincioși ucraineni nu au mai dorit ca biserica lor să asculte de Moscova, care a devenit inamicul național.

Din cauza confruntării dintre Moscova și Constantinopol, restul lumii ortodoxe se afla într-o situație putin conformtabila. Trebuie să aleagă între bogăția și puterea cu care Kremlinul a înzestrat biserica rusă sau tradiția bisericeasca multiseculara, reprezentata de Biserica-mamă din Constantinopol.

Pentru Moscova, Ucraina face parte din „teritoriul său canonic”, ceea ce Kremlinul și Patriarhia Moscovei numesc împreuna „Rusia istorică”. Opiniile religioase ale Patriarhului rus Kirill coincid cu viziunea geopolitică, naționalistă și anti-occidentală a lui Putin. Pierderea Ucrainei ar fi un spin în inima religioasă a Rusiei.

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Related Posts

2 Responses to NYT: Rusia mai face un pas spre noua marea schismă ortodoxă

  1. bogdan spune:

    Spurcata si inapoiata specia asta condusa de Pitikul dement ! Si acum se vede ca si Diavoleasca !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top