PutinCreșterea rapidă a tensiunii internaționale, și în ultimele zile – posibilitatea reală a unei confruntari militare între Rusia și una dintre țările NATO, subliniază şi mai mult problema obiectivelor politicii externe a conducerii de la Kremlin. Care este strategia militara a lui Vladimir Putin? De ce diplomația rusă în mod constant urca tonul disursului politic? Un interviu cu istoricul și comentatorul politic rus din Boston – Iuri Feliştinski.

– În ultimele săptămâni, s-a format impresia că politica mondială a intrat într-un vârtej monstruos care absorabe tot mai multe conflicte. Acestea se suprapun, iar amestecul de contradicții între diferite țări este din ce în ce mai mare. Oare aşa începe marele război?

– Cred că un punct, cel puțin în ceea ce privește Rusia, este foarte clar – martie 2014. Din acel moment vedem o creștere a conflictului. În primul rând Crimeea, apoi estul Ucrainei, apoi forțarea situației în ceea ce privește statele baltice, Polonia și chiar țările scandinave, cursa inarmarii în regiunea Kaliningrad, și așa mai departe. Vectorul a fost determinat: Rusia pleda pentru acutzarea conflictului deschis cu Europa, America și NATO.
Este clar că acest conflict va fi extins și vor exista noi victime

Acum asistăm la extinderea acestui conflict într-o noua direcție. Fara sa inceteze campania militară în Ucraina (pentru că tot ceea ce vedem în Donbas este înghețarea conflictului, în parte din cauza condițiilor meteorologice), Kremlinul a deschis un nou front. Faptul că intervenția Rusiei în războiul sirian – indiferent dacă este justificată sau nu – conduce la o escaladare a situației este evident oricum. Orice persoană intelege că intervenția Rusiei în războiul civil din Siria nu poate decât să conducă la noi victime. Primele victime au fost pasagerii aeronavei civile de Rusia, iar acum asistam la deteriorarea situației din cauza bombardierului rusesc doborat. Este clar că acest conflict va fi extins și vor exista mai multe victime, nicio alta opțiuni, să fiu sincer, nu vad  aici.

Felistinski– În retorica Kremlinul, acum Turcia este complice al terorismului. Vedem cât de repede se schimbă configuratia conflictului. De ce se intampla asta?

– Rusia îşi urmărește propriile interese, iar aceste interese nu coincid cu interesele NATO. A sugera că Rusia şi NATO vor coopera în Orientul Mijlociu este o utopie, cred că acest lucru nu se va întâmpla. Dar faptul că conflictul se escaladează și se extinde este legea oricarui început de război.
Rusia este în căutarea unui conflict, ea l-a căutat în Europa în fața ochilor noștri din martie 2014, și apoi a început să caute noi conflicte in Orientul Mijlociu. În războiul sirian Rusia s-a implicat nu de partea coaliției internaționale, nu de partea NATO, ci de partea președintelui Siriei, Bashar Al-Assad, ale cărui acțiuni (nu conteaza pe bună dreptate sau în mod greșit) membrii coaliției considera ca sunt principalele cauze ale unora dintre problemele Orientului Mijlociu . Rusia s-a angajat să destabilizeze situația din Orientul Mijlociu cu speranta stupida și primitiva că va obtine, pe de o parte,  creșterea prețului petrolului (de care depinde bugetul Rusiei), şi pe de altă parte, va oferi Moscovei ocazia se trateze pe picior de egalitate cu NATO .

Cu alte cuvinte, alimentând conflictele, Putin se ofera apoi drept partener egal în cadrul negocierilor pentru aplanarea lor. În primul rând a declansat razboiul din Ucraina, unde Putin s+a oferit partener în negocierile de pace, acum la fel procedeaza în Orientul Mijlociu. Dar Putin nu poate fi partener egal în cadrul negocierilor cu NATO. Orice persoană rationala stie ca Putin este un ațâțător de război.

– Destul de des se spune că politica lui Vladimir Putin încearcă să aducă lumea din nou la cumpana secolelor XIX cu XX, in epoca de „Realpolitik”, reimpartirea lumii si a sferelor de influenta si a combinațiilor cinice. Chiar acum se confruntă interesele celor doi politicieni populisto-autoritari – Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Președintele rus refuză să se angajeze într-un dialog cu fostul său partener, fără ca acesta sa-si ceara scuze pentru doborarea bombardierului rus.  Ei cumva incearca sa afle cine e mai tare?

– Am citit despre asta mult in ultima vreme. Dar Turcia nu este un jucător independent în conflict, în primul rând este membru NATO. În NATO problemele sunt rezolvate colegial. Desigur, Turcia duce uneori o politica ipocrita față de tot ceea ce are de a face cu extremismul islamic, astfel încât fata de Ankara ar putea exista cateva intrebari. Dar problema serioasă, a carei actualizare turcii incearca s-o evite este constituirea unui stat kurd independent. De fapt, crearea unui stat kurd duce la o slăbire a Turciei (daca nu chiar colapsul statului modern). Statele Unite ale Americii, de asemenea, nu susțin ideea unui stat kurd. Cred că în situația actuală aceasta problema poate fi invocată de Putin. O alta problema este faptul că crearea unui stat kurd este în opozitie cu interesul lui Assad.avioane ruse Siria

De fapt, politica SUA este destul de încăpățânata. Daca americanii si-au pus in cap rasturnarea lui Assad, isi vor atinge scopul. Vor avea nevoie de ceva timp, dar rezultatul este întotdeauna același. Am văzut-o pe exemplul diferitelor razboaiele in Irak, Libia și așa mai departe. Deci bănuiesc că dorinta NATO de demisie a lui Assad nu se va schimba. În acest sens, zilele lui Assad sunt numărate. Un alt lucru este că intervenția Rusiei în conflictul sirian prelungește existența regimului sirian. Întrebarea este cum și în ce măsură încercarea Rusiei de a-l proteja pe Assad va conduce adâncirea crizei în Orientul Mijlociu și la deteriorarea relațiilor dintre Rusia și NATO.

În acest sens, Turcia știe că ea are sprijinul NATO. Vreau să vă reamintesc că președintele Barack Obama părăsește Casa Albă în ianuarie 2017. Cred că noul președinte, indiferent cine va fi, va adopta o poziţie mai ferma fata de Rusia…Un presedinte mai pașnic decât Obama, SUA nu a mai văzut de la  Jimmy Carter. Urmatorul presedinte cu siguranta nu va fi câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace, urmatorul presedinte va fi un presedinte american standard. Putin înțelege acest lucru, el știe ca dispune de un an pentru a-şi rezolva obiective majore de politică externă.

– În urma cu câteva luni aţi facut un comentariu în care preziceti începutul unui război mondial. Între cine și de către cine, între Rusia și lume, dintre Rusia și NATO? Avem acum două războaie locale – din Siria și Ucraina. Care ar fi configurația noului conflict?

– Putin este ca un mic copil care testeaza limitele răbdării părinților sai, în acest caz  opinia publică mondială a lumii civilizate. Georgia a fost primul test în 2008 – pare să fi mers. Apoi a fost Crimeea in martie 2014 – de asemenea a mers. Apoi estul Ucrainei. În Ucraina planul sau s-a impotmolit, iar proiectul planificat inițial -Novorossia – a rămas daor un coridor terestru spre Transnistria. Testarea a continuat cu granițele NATO, statele baltice, frontiere maritime scandinave. Se pare ca a mers, de asemenea: niciun avion rusesc  nu a fost doborât, submarinele nu au fost înecate. Destul de neasteptata a fost „expansiunea rusa” in Orientul Mijlociu. Ce vrea Putin in continuare? Cred ca este în căutarea unui nou conflict. Cred că el intelegea că mai devreme sau mai târziu, Forțele Aeriene turce ii vor doborâ un avio din acelea care  încălcau spațiul aerian al Turciei… Deci, ceea ce face Putin de la campania georgiana din 2008 este provocarea deschisă a NATO.

– Aveti o explicație a motivelor pentru care Putin se comportă asa?

– Desigur, am un răspuns. Aceasta este o continuare a politicii sovietice. Pana in 1991, in Uniunea Sovietică, KGB-ul funcționa sub conducerea politică a Partidului Comunist. După 1999-2000, atunci când șeful statului a ajuns Putin, reprezantantul FSB – succesorul KGB, serviciul special a avut în sfârșit șansa sa se desfasoare fără vreun control politic. Suntem astăzi martorii continuarii politicii KGB din 1917 incoace. Dar astăzi, FSB nu are nici macar sura controlul pe care il avea fostul KGB. Este o situație destul de periculoasa. Cred că în istoria lumii sunt putine cazurile în care statul ajuge sa fie condus de serviciile de securitate, mai ales atunci când vine vorba despre o țară atat de mare, o superputere cu arme nucleare.NUCLEAR MISSILE

În acest sens, suntem într-o zona de risc foarte mare. Recunoasteti, nici macar de la guvernul sovietic nu am auzit amenințări deschise de a folosi armele nucleare. Putin însuși ne-a povestit cum in martie 2014, atunci când se discuta operațiunea de ocupare a Crimeei, au fost aduse in stare de lupta fortele armate  nucleare ale Rusei. Suntem într-o zona de risc foarte grava tocmai pentru că la conducerea statului rus se afla astăzi Serviciul Federal de Securitate, fostul KGB, și acești oameni, din păcate, urmăresc propriile scopuri corporative si sunt departe de orice intenție pașnica. Pacea este ultimul lucru la care acești oameni se gandesc.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

8 Responses to Oare aşa începe marele război? Istoricul Iuri Feliştinski despre cum fostul KGB impune agenda internaţională

  1. Clau spune:

    LA MULTI ANI ROMANIA!!!
    Sa nu uitam ca am devenit mari doar din cauza ca rusnacia in 1918 era pe butuci, cum si-a revenit un pic a si taiat o bucata si asta urmareste si acum. Sa nu lasam rusnacul sa-si mai bage opinca in Romania! Niciodata!!

  2. yehudy spune:

    draga ivan, rusia si-a incalcat propria semnatura data pe tratatul prin care garanta securitatea granitelor ucrainei.
    draga ivan, rusia incalcandu-si propria semnatura si anexande crmeea, apoi atacand ucraina, rusia a devenit primul stat care se situeaxza in afara dreptului international, a devenit primul stat terorist din lume 🙂

    draga ivan, sa de aducem aminte : urss-ul a fost exclus din Liga Natiunilor unite: Războiul de Iarnă (cunoscut și ca Războiul Sovieto-Finlandez sau Războiul Ruso-Finlandez) a izbucnit în momentul în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Drept consecință, Uniunea Sovietică a fost exclusă din Liga Națiunilor la 14 decembrie
    draga ivan, sa vedem si ce tari s-au retras din liga natiunilor unite: germania luyi hitler s-aretras in 1933, japonia s-a retras in 1933, italia lui musollini s-a retras in 1937 🙂

    draga ivan, in 1940 nici una dintre „tarile iubitoare de pace”: fermania, urss, japonia, italia, nu mai facea parte din Liga Natiunilor Unite

    • abas spune:

      draga Menuhin, cintati la vioara fara coarde. Luati-o ca la carte ca memoria va inseala sau dvs vreti sa inselati pe altii – alegeti ce va convine din astea doua.
      In 1917 cu Revolutia ruseasca s-a terminat cu Tarul si cu imparatia. Imediat Finlanda declara Independenta si termina cu autonomia.
      In 1918 Rusia Sovietica recunoaste Independenta Finlandei. In Finlanda au inceput frecusuri interne intre guvernul de dreapta sprijinit de Germania si rebelii de stinga sprijiniti de Rusia Sovietica. Asta a dus la razboiul civil. Au cistigat dreptacii si au inceput sa viseze la Finlanda Mare, adica sa se intinda la Karelia ruseasca de la sud, cu populatie rusa ortodoxa – adica la Leningradul de atunci. Deci s-au intins la cascaval. Dar nu s-a intimplat nimic pina cind rusii au inceput in octombrie 1939 NEGOCIERILE cu Finlanda pentru a lamuri chestia cu Karelia de sud si de nord. Nu s-au inteles si la 26 noiembrie 1939 Finlanda ATACA, tragind cu tunul in sate rusesti. Urmare, rusii contrataca pe 30 noiembrie 1939. Asta a dus la expulzarea Rusiei Sovietice din Liga NU in decembrie 1939 (Rusia abia intrase in 1934). Finlanda era intrata in 1920 si nimeni nu a expulzat-o ca a atacat prima. Interesant si adevarat. Nu a fost expulzata nici in 1940 cind a trecut de partea Germaniei (intrata in liga in 1926 si espulzate in 1933) expulzata deja. Tot mai interesant si la fel de adevarat.
      In 1941 se declanseaza Barbarosa si Finlanda ATACA Rusia, dinou (a prins curaj ca lumea ii da dreptate). Occidentalii numesc asta „continuarea” razboiului de iarna, pe care rusii il cistigasera deja de mult. Vedeti cum se scrie istoria, Menuhin? Si veniti la catedra cu mucii sub ochi.
      Finlandezii au luptat cot la cot cu germanii contra Stalingradului. Amindoi au pierdut razboiul in 1944, unul in liga si altul afara din liga. Finlanda a fost obligata la despagubiri de razboi Rusiei cu acordul international, care o expulzase din liga. Finlanda este absolut singura tara care s-a achitat de despagubirile stabilite la finele WW II. Sa nu uit, in Liga NATIUNILOR unite a facut parte si IMPERIUL britanic.
      Daca mai aveti tupeul sa veniti cu povestea asta cu Finlanda, va faceti de ris. Cu Finlanda nu puteti sa mai schimbati nimic. Nici cu Ucraina nu se pot scrie aiureli, ca doar nu oti fi numai dealde dvs pe lume. Cu Turcia incercati dar nici macar Turcia nu se lasa antrenata in potlogarii – ea stie ca a fost o razbunare pe rusi care au fost de partea Siriei cu vreo 2-3 ani in urma. De aici si pina la aiureli cu WW III, halucinatii!!!

      • Catun spune:

        Papusa abas, unde ziceai ca ai facut armata si in ce an? Ce scrii tu e istorie din manuale sovietice. Nimeni nu mai crede ca finlandezii s-au hotarat sa se sinucida in masa si sa atace URSS. Se stie ca sovieticii au inscenat bombardarea satelor despre care scrii si ca finlandezii nu doreau Leningradul.
        Ma asteptam sa amintesti de pactul Hitler-Stalin din august 1939 in care Finlanda intra in sfera sovietica si de stergerea Poloniei de pe harta in septembrie 1939. Finlanda a cedat teritorii imperialismului rusesc ca daune de razboi asemeni Bucovinei, Basarabiei si Hertei. ROMANIA SI-a platit datoria de razboi fata de Moscova de zeci poate sute de ori. Si am argumente.

        Esti praf.

        • abas spune:

          „pactul Hitler-Stalin din august 1939” cu ..Ultima modificare a paginii efectuată la 22 august 2015, ora 16:18? Umblati cu „prafuri”?

  3. abas spune:

    „Un interviu cu istoricul și comentatorul politic rus din Boston – Iuri Feliştinski” – daca este rus, de ce vorbeste din Boston sau altfel spus: este convenabil sa vorbesti cu blidul in fata. Ii prefer pe romani care critica Romania in Romania, de exemplu. O fi riscant uneori, nu zic, dar asta inseamna sa-ti manifesti dreptul la libertatea cuvintului. Altfel este autoinjosire sau .. vinzare de tara. Mie scirba, cu atit mai mult cind este implicat un om de cultura (nu stiu cine este dar vad ca se spune ca este .. istoric).
    Cind un roman din Cimpulung Muscel, ranit in incendiul discotecii, ajuns sau trimis in Norvegia declara ca „probabil in Romania sia-ar fi pierdut miinile”, este normal, chiar daca este acuzator la adresa Romaniei si pare ca o forma de multumire pentru ajutorul primit (in Norvegia si din partea cui a decis ce este mai bine pentru el).

    • Clau spune:

      blablabla…in rusnacia nu poti critika ka e kaka peste tot intelegi tov abas? daca critici esti lichidat, intelegi tov abas? sunt prea multi mancatori de kaka in zilelel astea in rusnacia si toti au halucinatii…lucrurile se vor schimba cat de curand, se dezumfla gramada de balegar incet dar sigur, chiar prietenii vostrii turcii v-au dat o mica gauriche…

    • Catun spune:

      HA ha ai recunoscut ca in Rusia nu ai ce manca. Durac abas.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top