oleg panfilovLa o întâlnire recentă a Adunării Generale a ONU, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a propus interzicerea recunoașterii revoluțiilor, cerând ONU sa adopte o declarație prin care să nu se mai recunoască nici loviturile de stat. El afirma ca sunt inacceptabile  ingerințele unor state straine în treburile interne ale altor tari, precum și recunoașterea loviturilor de stat ca metodă de schimbare a regimului„.

Lavrov nu a dat exemple de „revoluțiiși lovituri de stat”, dar adresa este evidenta Ucraina si, posibil, Rusia.

Insa ministrul Lavrov se preface uituc. Cand vorbea despre revolutii mi-am imaginat lista foarte lunga a loviturilor de stat” instrumentate de URSS și apoi  succesoarea sa Rusia.

Totusi, Serghei Lavrov poate fi înțeles. Este disperat pentru ca in Ucraina a avut loc o revoluție pe care Rusia nu a putut s-o suprime. La fel ca în Georgia: Kremlinul încercat să schimbe situația initiind un război comercial, apoi embargou, apoi sprijinirea opoziției și, în cele din urmă, prin forța armelor. Nu a tinut figura. Cuvantarea lui Lavrov poate fi privita ca un alt truc propagandistic al Kremlinului, dacă nu am ști Rusia este unul dintre fondatorii terorismului modern de stat.

Sa înțelegem definiția ruseasca a terorismului” sau revoluției” este o misiune imposibilă. De exemplu, în cazul lui Fidel Castro, pe care l-a vizitat Putin recent, avem de-a face cu un terorist? Daca e sa judecam dupa tactica de război da, este unul dintre reprezentanții cei mai de seamă ai terorismului modern. La fel si Ernesto Rafael Guevara de la Serna sau, pur și simplu Che Guevara, care a organizat lovituri de stat în Cuba, Bolivia și în Congo. Sau cum să ne referim la revoluțiile” din Kârgâzstan? În 2005 a fost rasturnat de la putere Askar Akaiev, care acum se ascunde la Moscova. În 2010 a fost răsturnat și al doilea președinte Kurmanbek Bakiev, care şi-a găsit adăpost la Minsk? Putem presupune actualul președinte Almazbek Atambayev, care si-a manifestat acordul pentru Uniunea Eurasiatica – acord atat de drag lui Putin – a venit la putere in mod legal, iar predecesorii sai nu?
Exemple ale interventiilor ruse în treburile interne ale fostelor republici sovietice sunt o mulțime. În 1992, politicienii ruși au folosit armata rusa pentru a suprima revoltele din Tadjikistan.

Dar sa ne amintim cum a numit Moscova interventia sovietica din Afganistan? Ajutor internațional„! Nu lovitură de stat sau terorism de stat? Atunci cand trupele sovietice GRU au fost parasutate pe palatul lui Amin din Kabul, aduceau cumva ajutoare umanitare? Iar atunci cand el i-a refuzat, URSS a trebuit să se impună cu forta. In Afganistat a fost aruncat un contingent limitat” de circa 100 de mii de soldați și ofițeri. Serghei Lavrov, care in acea vreme era al doilea secretar al Departamentului pentru organizații economice internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al URSS, cu siguranta ca isi aminteste evenmentele: In timpul ajutorului internațional” acordat Afganistanului el a devenit consilier superior la Misiunea permanentă a URSS la ONU. Timp de peste 10 ani de ajutor”, URSS a ucis 1,5 milioane de afgani, alti 5 milioane fugind din tara.

Frica de Maidan, frica ca fenomenul ar putea ajunge la Moscova sau Sankt Petersburg, îl împinge pe șeful ministerului rus de externe sa execute exercitii de echilibristica verbala. Rusia a aderat la aproape toate convențiile internaționale, Putin și Lavrov întotdeauna vorbesc despre amenințarea terorismului”. Dar la fel ca înainte, pe vreme URSS, Kremlinul are o înțelegere proprie a terorismului și a teroriștilor, revoluțiilor și contra-revoluțiilor, loviturilor de stat și mișcărilor de eliberare națională. Nu poate o țară care a crescut în tradiția terorii și a execuțiilor extrajudiciare sa nu se teama de pedeapsă pentru crimele sale. Lavrov asta a lăsat să se înțeleagă. Singura problema este ca cine va asculta Rusia astăzi, o tara devenita paria tocmai datorita sprijinului terorismului și a loviturilor de stat.

Oleg Panfilov este profesor la Universitatea de Stat Ilia (Georgia), fondator și director al Centrului pentru Jurnalism in Situatii Extreme (2000-2010).

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top