sicrie militariCurtea Supremă a Rusiei a declarat legal, ieri, 13 august, Decretul presedintelui rus Vladimir Putin, semnat la sfârșitul lunii mai, cu privire la modificarea listei de informații care constituie secret de stat. În Decret se spune că secret de stat reprezinta orice fel de informații despre pierderile de personal al Ministerului Apărării în timp de război, precum și „în timp de pace, în timpul operațiunilor speciale.”

Curtea respinge astfel cererea unui grup de jurnaliști și activiști pentru drepturile omului, privind declararea ilegala a Decretului lui Putin privind restricționarea accesului publicului la informații despre moartea militarilor ruși pe timp de pace.

DW a încercat să afle ce efect va avea acest decret prezidențial și decizia Curții Supreme asupra situației drepturilor omului în Rusia.

„Perdea de fum” pentru operațiuni în Ucraina?

Decizia lui Putin va conduce la o mai mare secretizare a armatei ruse, considera șefa Grupului Helsinki de la Moscova, Ludmila Alexeieva. „Dacă o persoană a fost ucisă în timp de pace, din vina comandantului sau în timpul neutralizarii unor explozivi, societatea acum nu mai are dreptul sa afle adevărul despre ceea ce s-a întâmplat. Avem dreptul să știm ce se întâmplă acolo,” – a spus Alexeieva, citata de DW.

Critici dure la adresa decretului prezidențial a făcut și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ). Reprezentantii CPJ sunt convinsi că președintele încearcă să-i reducă la tăcere pe jurnaliștii care investigheaza pierderile armatei ruse în conflictul ucrainean. „Facem apel la președintele Vladimir Putin sa opreasca crearea unei „perdele de fum” și să permită mass-media să-și facă treaba…”, – se arata într-o adresă oficială a organizației.
La randul sau, secretarul executiv al Uniunii Comitetelor Mamelor Soldaților din Rusia, Valentina Melnikova consideră că noțiunea de operațiuni speciale, în general, nu ar trebui să se aplice armatei. „Armata nu poate efectua operațiuni sub acoperire. Doar unitățile speciale”, – a spus ea într-un interviu cu DW.artilerie

Înmormântarea parașutiștilor din Pskov – secret de stat

Ce i-a determinat pe jurnaliști și activiștii pentru drepturile omului sa conteste Decretul președintelui? Corespondentul „Novaia Gazeta” Pavel Kanigin – unul dintre cei nouă cetățeni care a semnat petiția adresata Curtii Supreme –  este convins că decizia lui Vladimir Putin va complica serios activitatea jurnaliștilor în zonele de conflict.
El se teme că publicarea unor cazuri precum ar  celor doi ofiteri GRU prinsi de militarii ucraineni, pot fi acum considerate de către autoritățile ruse ca divulgare de secrete de stat.

Problema pierderii vietilor umane are si o dimensiune morală, a spus jurnalistul. Victimele în timp de pace sau razboi sunt componenta inevitabila a oricarui conflict, iar societatea are dreptul să știe despre ele. „Unde si cine a fost ingropat, unde si cine a fost ranit – orice astfel de informații vor fi acum ascunse, clasificate. Cetățenii de rând, jurnaliști și chiar rudele militarilor nu vor putea afla adevărul,” – spune Kanigin.

De acord cu Kanigin este si politicianul Lev Schlossberg. Vorbind in fata Curtii Supreme, el a atras atenția asupra pericolului social al decretului prezidențial, reamintind tragedia care a avut loc acum 15 ani cu submarinul „Kursk”. „Acum, toate mass-media ar fi fost forțate să tacă despre aceasta tragedie”. Schlossberg a reamintit instanței despre moartea parașutiștilor din Pskov, despre care, oficial, se spune ca ar fi murit în timpul unor exercitii in apropiere de granița ruso-ucraineană. „La funeraliile lor au venit sute de persoane, inclusiv copii, rude, colegi. Deci, toti ei au devenit purtători de secrete de stat. Cum se aplica decretul in aces caz?”

„Secretizarea pierderilor umane este un nonsens”

Serghei Krivenko, membru al Consiliului prezidențial pentru drepturile omului, afirma ca decretul președintelui Putin este un nonsen juridic. Forțele Armate – nu sunt unități de diversiune, ci unitati constituite cu scopul aparartii tarii. „Ele sunt formate din membrii societatii și ar trebui să fie controlate de societate”, – a spus Krivenko. „Secretizarea  pierderilor de vieti umane – chiar și în timp de război – este o revenire la practicile sovietice, cand eram impotriva lumii”, – a explicat el.

Krivenko spus că, chiar și în cazul decretului prezidențial, jurnaliștii și activiști pentru drepturile omului ar trebui să nu fie trasi la răspundere pentru divulgarea de informații privind mortii în rândul trupelor armate. „Secretul trebuie să fie respectat de funcționarii carora le sunt încredințate acestea, nu de jurnaliști și persoanele publice”, – a explicat el.

„Dar aşa ar trebui să fie într-o ţara normală. În Rusia, este mult mai complicat…Secretizarea este unul dintre instrumentele de intimidare a societății. Cunosc jurnaliști care si-au retras articolele din cauza riscului de a fi acuzat de divulgarea secretelor de stat”, – a spus el.

Actuala ediție a Codului Penal rus prevede sancțiuni pentru divulgarea de informații confidențiale, nu numai în cazul oamenilor cărora le-au fost încredințate, dar și în cazul celor care le-au aflat accidental, „de la locul de muncă, școală, sau în alte cazuri.”

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (2 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top