Articolul semnat de doi experți ai centrului analitic american Brookings Institution, care a propus un plan de rezolvare a crizei din relațiile Rusiei cu Occidentul, a provocat controverse in mass media europeana si americana.

„O’Hanlon și Shapiro nu l-au înțeles pe Putin. Scopul aventurilor sale ține de ordinea politicii interne…” – scriu adversarii.

Articolul lui Michael O’Hanlon și Jeremy Shapiro de la Brookings Institution, publicat de The Washington Post (WP), este intitulat „Crafting a win-win-win for Russia, Ukraine and the West” (conceperea unui plan pentru Rusia, Ucraina si Occidentul, din care sa castige toate partile).

„Rapoartele recente privind noi trupe și echipamente trimse în zona ocupata de separatiști in Ucraina, sugerează că Rusia încearcă din nou să instige tulburari. Occidentul se zbate sa răspunda ferm” (inasprirea sancțiunilor și oferirea de arme pentru armata ucraineană).

Dar, spun cei doi autori, un astfel de curs riscă să agraveze si mai mult situația poporului ucrainean. „Livrarea de arme va încuraja pe președintele ucrainean sa incerce sa provoace forțele ruse pe teritoriul său, cel mai probabil rezultat – o escaladare militară a crizei și creșterea bruscă a numărului de decese și a proportiei distrugerilor în Ucraina„.

Autorii WP recomanda liderilor NATO ca „împreună cu Moscova sa încerce să creeze o nouă ordine de securitate europeană, care sa fie acceptabila pentru ambele părți„.

O’Hanlon și Shapiro au sugerat şi elementele unui posibil acord:

– „Rusia poate prezenta pretentiile sale asupra Crimeei, pe baza istoricului, dar va trebui să accepte referendumul desfășurat sub supravegherea observatorilor externi, care va determina viitorul regiunii, iar independența va fi una dintre opțiuni„.

– Rusia va retrage din estul Ucrainei „voluntarii sai militari„.

– Ucraina și Statele Unite sunt de acord că Ucraina nu va fi niciodată un candidat la aderarea la NATO.

– Rusia va garanta securitatea teritorială a Ucrainei. Acest lucru va crea o” nouă structură de securitate pan–europeana „, ceea ce ar da Moscovei un sentiment de parteneriat.

– UE va fi de acord ca Ucraina sa combine viitoarele relații cu UE și participarea sa la Uniunea Economică Eurasiatică.

– Sancțiunile la adresa Rusiei vor fi eliminate treptat, pe masura punerii în aplicare a acordului.

„Slăbiciunea Rusiei pe termen lung înseamnă că Occidentul își poate permite acum să facă un compromis,” – este concluzia lui O’Hanlon și Shapiro în sprijinul ideii unui acord cu Putin.

Expertul Paul Roderick Gregory a publicat în Forbes un articol răspuns – „Peace In Ukraine By Appeasing Putin? Refuting The Ill-Informed Proposal„. Potrivit lui Gregory, planul celor doi „distruge Ucraina și permite lui Putin sa câștige o victorie mare asupra Occidentului, fara vreun beneficiu concret” pentru Ucraina.

„Este adevărat că, în cadrul unei invazii la scară largă, armata rusă este capabila să învingă armata ucraineana, dar pierderile Rusiei din punct de vedere politic și social vor fi inacceptabile și, probabil, vor aduce sfârșitul regimului Putin în forma sa actuală. Prin urmare, agresiunea rusă va continua să fie redusă la nivelul unui război hibrid– spune Gregory. Livrările de arme către Ucraina – inseamna o creștere a pierderilor de partea rusă și slăbirea lui Putin. Daca Ucraina este neînarmată și fără apărare, Putin poate fără niciun cost sa continue agresiunea sa (in forma actuala-n.r.),” – afirma autorul.

La ideea celor doi privind „parteneriatul egal” dintre Occidnet si Rusia, Gregory afirmă ca: „singura arhitectura de securitate acceptabila pentru Rusia este dezmembrarea completă sau slăbirea NATO. Se pare ca O’Hanlon și Shapiro ofera lui Putin posibilitatea distrugerii NATO în forma sa actuală„.

Ideea ca Ucraina sa nu fie acceptata in NATO ar crea un precedent, iar NATO ar trebui să ceară permisiune de la Rusia pentru a accepta orice alt nou membru.

O’Hanlon și Shapiro au menționat că ratingul lui Putin este de 85%, iar în spectrul actual al politicii ruse, Putin are o poziție moderată. Gregory a obiectat: ei „au fost pacaliti de propaganda rusă și cred că succesorul lui Putin ar putea fi chiar mai rau„.

„Cum poate cineva fi mai rău decât Putin, care a transformat Rusia într-un stat cleptocratic, a anexat teritoriul unui stat vecin prin forță, a atacat vecinii suverani, a închis mass-media de opoziție, a trimis la puscarie pe protestatari și nu ezită să mintă liderii tarilor străine?” – intreaba autorul.

Apoi, a crede în posibilitatea unui referendum corect în Crimeea, aflata sub conducerea rusă – inseamna ca cei doi „încă mai cred în Zâna Măseluță„, spune Gregory.

În ceea ce privește forțele ruse din estul Ucrainei, autorul crede ca Putin „va fi de acord să-și retragă militarii voluntari„, dar numai in cadrul unui show. „Între timp, trupe și echipament vor fi trimise în Ucraina prin alte parti prin frontiera care nu exista„, observa Gregory.

Apoi, Rusia sa garanteze securitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei? Dar Putin propune federalizarea Ucrainei. „În interpretarea lui Putin, cele doua republici rebele ar putea invita în mod legitim forțele ruse pentru a le proteja de Ucraina, care ar încălca drepturile lor suverane„, – spune Gregory.

Autorul sustine ca „O’Hanlon și Shapiro nu l-au înțeles pe Putin„. „Lor nu le este clar că scopul aventurilor de politică externă a lui Putin este puterea politică internă, nu problemele de pe scena internațională ca atare„.

Sub titlul „There will be no ‘win-win’ deal with Putin” din WP, David J. Kramer, director in cadrul McCain Institute, spune ca aranjamente propuse de  O’Hanlon și Shapiro ar fi nu doar greșite, ci și periculoase. Potrivit lui, Putin a cautat in mod constant sa exploateze dorinta fără succes a Occidentului pentru solutii reciproc avantajoase.

Putin este în mod clar neinteresat de succesul Ucrainei. De fapt, el se teme că Ucraina democratică, orientată spre Europa, va deveni o alternativa atractiva la sistemul autoritar din Rusia.

„Cum se poate construi o nouă structură de securitate pan-europeana cu un om care considera Occidentul ca fiind cea mai mare amenințare?” – scrie Kramer.

El sfătuiește Occidentul să nu recunoască „anexarea Crimeei de către Rusia, chiar dacă retrocedarea acestei regiuni Ucrainei va dura ani de zile”, amintind ca, la fel, Occidentul nu a recunoscut niciodata alipirea de catre URSS a statelor baltice.

Motivul tensiunilor dintre Occident și Rusia se află în natura regimului lui Putin.

„Perspectiva aderarii la NATO pentru Ucraina este posibilă numai în viitorul îndepărtat, în cazul în care ea există, dar O’Hanlon și Shapiro practic doresc să anuleze această perspectivă, punând cruce pe politica „ușilor deschise” care a stat la baza alianței zeci de ani„. Potrivit lui Kramer, pentru Putin aceasta decizie va insemna „deschiderea sezonului de vânătoare asupra  Ucrainei și altor vecini care nu sunt în NATO„.

În plus, Kramer declara: „Putin a mințit despre invazia în Crimeea la inceputul acestui an, continuă să nege prezenta fortelor ruse în estul Ucrainei si a incalcat promisiunile sale de încetare a focului, acord semnat pe 5 septembrie. De ce acceptul sau pentru un alt acord ar trebui să însemne ceva?„

Occidentul trebuie să aplice fata de Putin politica de descurajare si izolare, fara compromis, conchide Kramer.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

armata rusaDavid J. KramerJeremy ShapiroMichael O'HanlonNATOpolitica de descurajare si izolarepolitica lui PutinUcraina