Putin in BeijingPoliție ceha a interceptat un grup de refugiați sirieni și i-a marcat cu cifre pe mâini. Un eurodeputat polonez, în timpul unui discurs, a salutat în stilul nazist, iar reprezentanții partidului grecesc „Zori de Aur” în urma cu doi ani strigau direct „Heil Hitler”, remarca revista Politico.

Paralele istorice sunt întotdeauna unilaterale, dar Europa de astăzi, ca şi Europa anilor 1930, manifestă caracteristici ale catastrofei geopolitice în curs de dezvoltare.

În primul rând, starea proastă a sistemului monetar. Economiștii susțin că Marea Depresiune din anii 1930 a fost rezultatul politicii monetare inepte: în timpul şocului, în loc să injecteze bani in economie, băncile centrale ale țărilor occidentale au lasat economiile să se contracte. Parte a acestui comportament era ataşamentul faţă de standardul monetar – aurul. Astăzi, omologul sau este moneda euro, de aceea țări precum Italia și Grecia nu pot tipari mai multi bani pentru a atenua criza economică.

Standardul de aur din perioada interbelică în cele din urmă s-a prăbușit, iar acele țări care l-au abandonat printre primele – Marea Britanie și ţarile scandinave – au înregistrat o creștere economică mai rapidă decât restul. Ieşirea din zona euro este foarte grea, atât politic, cât și tehnic. Acest lucru explică profunzimea recesiunii din Grecia, dar şi acțiunea Băncii Centrale Europene, care a înrăutățit criza, comentează Politico.

hitler putinCea de a doua paralelă cu anii 1930 – „puterea revizionistă în creștere.” Putin, desigur, nu este un Adolf Hitler – cel puțin, pentru că el nu este adeptul fanatic şi însetat de sânge al ideologiei care își propune să suprime lumea și să distruga pe reprezentanții unei anumite naționalitati.

Dar țara sa, în sine, este predispusă la militantism și revizionism. Căderea URSS a lăsat urme clare asupra „sufletului rus”, la fel cum, la timpul sau, înfrângerea Germaniei dupa WWI a lasat urme asupra sufletului german.

Putin folosește cu pricepere sentimentul revizionist împartasit de populatie pentru a rămâne la putere. Ca și Germania la vremea sa, Kremlinul caută să se reafirme în sfera sa tradițională de influență prin militarism și destabilizarea vecinilor săi, cum ar fi Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Desigur, metodele de război s-au schimbat: astăzi, prețul la energie şi propaganda ofera Kremlinului oportunitate de a „patrunde mai adânc în Occident și de a submina câștigurile democratice ale țărilor europene”.

Ordinea mondială în perioada interbelică era fragila din cauza lipsei unor lideri în democrațiile liberale: Marea Britanie a fost prea slaba pentru rolul de putere mondiala dominanta, Statele Unite ale Americii – nu erau deosebit de interesate de ceea ce se întâmplă în străinătate. Şi acum, spre sfârșitul celui de al doilea mandat al lui Barack Obama, mulți europeni – în special cei din partea de est a continentului – s-au simțit abandonati de America. Marea Britanie se detaşeaza treptat de Europa și nu mai dorește să devină o mare putere; liderul natural – Germania – este lipsit de ambiție, probabil din cauza sechelelor din al Doilea Razboi Mondial.

„Somnul raţiunii naşte monştri”, iar din cauza eșecului societății libere de a prelua rolul principal, apare spațiu de manevra pentru forțele nefaste, din a caror cauza este imposibil să se mai mențină standardele de ordine politică și economică internațională, scrie Politico.

In 1930, Liga Națiunilor nu a putut preveni atacul Italiei asupra Abisiniei şi al Japoniei asupra Chinei, sau sa opreasca amestecul lui Hitler și Mussolini în războiul civil din Spania. În timpul crizei economice, țările occidentale au recurs la măsuri protecționiste.

„Nu e nevoie să spun că societățile libere ale Occidentului au făcut puțin pentru a proteja Ucraina sau Georgia de agresiunea rusa. Criza refugiaților este demonstratia eșecului modelului de cooperare între țări”, afirma autorul Politico.

În anii 1930, susținătorii democrației și liberului schimb au fost în defensivă, iar intelectualii occidentali erau convinsi de superioritatea sistemului sovietic sub conducerea lui Stalin. Astăzi, popularitatea miscarilor de extremă dreaptă și extrema stângă este tot mai mare – ca exemple pot fi date partidul de guvernământ din Ungaria și Grecia, sau liderul nou ales al Partidului Laburist din Marea Britanie, precum și Frontul Național, Pegida, „Podemos” și alţii.Putin_Hitler

Aceste tendințe sunt înfricoșătoare, dar ele nu sunt ireversibile, adaugă autorul Politico. Și aceasta nu înseamnă că Europa repeta din nou cea mai dramatica perioadă a istoriei sale. Dar dacă continent nu îşi schimbă cursul, din „avangardă a prosperitatii și democrației” se va transforma în ceva mult mai periculos, avertizează Politico.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top