Putin_HitlerÎn anii 1939-1940, țări mai prietene ca Germania și Uniunea Sovietică nu puteai gasi pe pamant. Întâlniri, zâmbete, marșuri comune, Molotov cu Hitler, Ribbentrop cu Molotov, Stalin cu Ribbentrop, pahare de sampanie, Hitler îl felicita pe Stalin la aniversarea a 60 de ani, telegrama de răspuns… toate sunt publicate în ziarul oficial „Pravda”.

Răspunsul lui Stalin la felicitarile ministrului german de externe Joachim von Ribbentrop conține niște cuvinte interesante – „prietenia Uniunii Sovietice si a Germaniei, sigilata cu sânge, are toate motivele să dainuie și sa fie puternica”. A fost scris si trimis pe 25 decembrie 1939, spune prof. Oleg Panfilov, pentru site-ul Krim.Reali.

Redam textul autorului in continuare

Pe 22 iunie 1941 comisarul pentru afaceri externe Viaceslav Molotov a ținut un discurs în care nu mai pomenea despre „prietenia sigilata cu sânge”: „Acest război ne este impus nu de către poporul german, nu de muncitorii germani, țărani și intelectuali, ale căror suferințe noi le înțelegem bine, ci de clica conducătorilor fascisti din Germania, care însetați de sânge i-au înrobit pe francezi, cehi, polonezi, sârbi, Norvegia, Belgia, Danemarca, Olanda, Grecia și alte națiuni”.

Ca și cum nu a existat telegrama de felicitare trimisa de Stalin lui Hitler dupa ocupația Norvegiei.

In decembrie 2015, Putin a vorbit la fel despre Turcia și turci: „Poporul turc este prietenos Rusiei. Noi nu vrem să încetam relațiile cu poporul turc. Însa in ceea ce priveste actuala conducere a Turciei – nimic nu durează la infinit”.

Mă îndoiesc că Putin l-a citit pe Molotov, din moment ce la fel a vorbit despre Georgia și georgieni, despre Ucraina și ucraineni. Atât dictatorilor sovietici, cat și celor ruși, care au venit la putere cu ajutorul propagandei și a represiunilor, le place să critice guvernarile altora.

Pe 9 noiembrie 1940, Viaceslav Molotov a elaborat liniile directoare pentru întâlnirea de la Berlin. A călătorit cu trenul, iar pe 12 noiembrie a ajuns la Berlin. El s-a întâlnit cu ministrul german de externe von Ribbentrop și feldmareșalul Keitel, a fost intampinat de garda de onoare, orchestra germana a cantat… „Internationala”. oleg panfilov

Kremlinul banuia că Germania va propune delegației sovietice să adere la Tripla Alianță – Germania, Japonia, Italia. Directivele lui Molotov enumerau interesele extinse ale URSS – de la India la Spitsbergen. Kremlinul se vedea deja o putere mondială. Pe harta politica nu mai existau tari precum Polonia, Franța, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Olanda, Luxemburg, iar conducerea sovietică a acceptat tacit ca jumătate din Europa sa cada sub baioneta germană. În schimbul tăcerii lui Stalin, URSS a primit estul Poloniei, Basarabia și tarile baltice. Stalin s-a facut ca ploua cand i s-a reprosat ca a incalcat pactul de neagresiune dintre Polonia și Uniunea Sovietică, semnat la 25 ianuarie 1932 si prelungit în 1934 până la sfârșitul anului 1945. Molotov zâmbea la Hitler și Ribbentrop, desi planul „Barbarossa” deja astepta in sertarul cancelariei lui Hitler.

Motivul oferit pentru anexarea unei parti din Polonia nu a fost nota aditionala secreta la Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, ci un sofism banal. Într-o notă a guvernului sovietic, emisa în dimineața de 17 septembrie 1939 de Moscova, ambasadorului Poloniei în URSS i s-a explicat: „Statul polonez și guvernul său au încetat să mai existe. Astfel, au încetat și acordurile de cooperare între URSS și Polonia. Lasata de izbeliste și fara conducere, Polonia a devenit un teren convenabil pentru tot felul de intamplari și surprize care ar putea constitui o amenințare pentru Uniunea Sovietică. Prin urmare, fiind până atunci o tara neutru, URSS nu mai poate mentine atitudinea neutră față de aceste fapte, precum și fata de poziția vulnerabilă a poporului ucrainean și belarus”.

Aproximativ aceleasi scuze a prezentat conducerea sovietică pentru „asistența internațională” în Afganistan, sau cand a creat opoziția față de președinte Dudaev în Cecenia, sau cand a mituit opoziția georgiană a lui Saakașvili, ori cand a creat „lumea rusă”, pentru a profita de o parte din Ucraina. Paralelele nu doar ca se repeta, ele dezvaluie dara sângeroasa lasata in urma de Imperiului Rus mai multe secole.

Propagandei ruse nu-i place acea parte din istoria celui de al Doilea război mondial, asa cum nu a iubit-o nici propaganda sovietică. De aceea, a fost inventat Războiul pentru Apărarea Patriei, care a început pe 22 iunie 1941 cu primele bombardamentele de la Minsk, Kiev și Sevastopol și s-a încheiat pe 9 mai 1945. Cu prima data putem fi de acord, din moment ce trupele germane au trecut granița URSS, dar cu a doua este ceva de-a dreptul rușinos. Daca războiul este de aparare, acesta trebuia sa se sfarseasca pe 26 martie 1944, când dupa operatiunea Uman-Botosani, forțele ofensive ale Frontului II Ucrainean, conduse de mareșalul Konev, au ajuns la râul Prut, la vest de orașul Bălți, ocupand 85 km de-a lungul frontierei sovietice cu România. De cealaltă parte a râului Prut începea o altă țară, străină. Dar, trupele sovietice au continuat, ocupand teritoriul altor tari si răspândind socialismul totalitar.

Timp de 14 luni, din martie 1944 până mai 1945, armata sovietică a desfasurat razboi de ocupatie, pe care il numeste in contnuare Marele Război pentru Apărarea Patriei. În realitate, al Doilea război mondial a început cu doi ani mai devreme – 1 septembrie 1939, și în tot acest timp Uniunea Sovietică a fost un aliat al Germaniei, ajutându-l pe Hitler să creeze armata germană, oferind teritoriul său pentru baze militare germane ca rampe de lansare pentru capturarea țărilor scandinave. Această parte al celui de-al Doilea război mondial a fost întotdeauna un tabu – poporul sovietic nu a știut nimic despre ea.
In toamna anului 1939, Germania a început să construiască în Peninsula Kola, in apropiere de Murmansk, baza navală «Basic Nord». Din motive necunoscute, baza a fost închisa în 1940.

Al Doilea război mondial a fost intre 1 seprembrie 1939- 2 septembrie 1945, Marele Război pentru Apărarea Patriei –  22 iunie 1941 – 26 martie 1944, dupa aceasta data a urmat ocuparea Europei.

În notele explicative ale „Operațiunii Barbarossa” se spunea despre ideologia diferita a celor două state. De fapt, ele si conducatorii lor au fost la fel ca fratii gemeni – Stalin și Hitler. Ambii vin din provincie, din orașele mici, oarecum talentati – unul la desen, altul la poezii. Apoi, traseul vietii e diferit – unul a luptat in razboi, celălalt a stat la închisoare pentru jafuri. Amândoi si-au dorit puterea și ca dictatori s-au comporat absolut la fel, singura diferență este că Hitler a venit la putere prin alegeri, Stalin – in calitate de succesor al lui Lenin. Apoi, din nou, totul este la fel – propaganda de stat, cultul personalitatii, represiuni, crearea CEKA-NKVD și SS, construcția lagărelor de concentrare, care mai întâi au apărut în Rusia în 1919. Nazistii au exterminat evrei și țigani, KGB – popoarele din Caucazul de Nord, coreenii sovietici, germanii sovietici, tătarii din Crimeea.

Hitler și Stalin nu erau rivali, ei erau dușmani, chiar și atunci când Molotov mergea la Hitler, iar Ribbentrop la Stalin. Chiar și atunci când trupele germane și sovietice au defilat împreună la Brest, pe 22 septembrie 1939, sau când împreună „au eliberat” Lviv.

Daca rusii ar fi stiut macar 5% din acest adevar, propaganda lui Putin de astazi nu ar mai fi avut efect. Putin are nevoie de o masa inerta si tăcută, care să creadă cu fervoare că în războiul din urma cu 71 de ani au invins rusii, nu „hoholii” (term. peiorativ la adresa ucrainenilor), „ciurka ” (popoarele bastinase ale Siberiei), cei „cu ochii îngusti”, „fasciștii georgieni” și alții care ”atârna” de victoria rusă. O diferență este însă: germanii cântau atunci „Deutschland, Deutschland über alles», în Rusia se urla astazi despre „Lumea Rusă”. Deși si una si alta sunt ideologii fasciste, care proclamă superioritatea unei națiuni. Doar ca Hitler s-a dovedit a fi mai șiret…

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (8 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

2 Responses to Prof. Panfilov: După ocuparea Norvegiei, Hitler a fost felicitat de Stalin

  1. larisamarian spune:

    la drept vorbind nici eu nu le stiam caci in manualele de istorie nu se spunea nimic si uite asa istoria se schimba prin aparitia a noi si noi documente care sa sustina contrariul si e drept ca populatia rusa nu o cunoaste dar ma indoiesc caci cunoscind-o sa schimbe ceva au prea mult „vitriol”in cap sa le pese de adevar

  2. Catun spune:

    Bine punctat.
    Multe fapte istorice mentionate nici basarabenii nu le stiu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top