KGB depunea pe vremuri eforturi mari pentru a prezenta minciuna drept adevăr. Astăzi, Kremlinul exceleaza în acesta „artă”, folosind pe larg pentru dezinformare Internetul, potrivit ziarului german Die Zeit.

„Sunt un jurnalist. Ca mulți oameni din aceasta profesie apreciez democrația liberală, cred că libertatea de exprimare și libertatea  informatiei sunt lucruri sacre, scrie Peter Pomertsev în Die Zeit. Din dezbaterea ideilor, polifonie, apare progresul. Istoria secolului 20 a fost, de asemenea, o istorie a luptei împotriva cenzurii. Dar ce se întâmplă atunci când un jucător puternic abuzează sistematic de  libertatea informatiei pentru propaganda, pentru dezinformare? Dacă cu ajutorul libertatii de informatie el previne orice dezbatere? Și dacă acest lucru se întâmplă nu doar într-o singură țară, ci în cadrul unei campanie transnaționale militare?”, se intreaba Pomerantsev.

Cine lanseaza teoriile absurde ale conspirației

Când canalele de la Kremlin, atât acasă, cât și în străinătate, au anunțat tot felul de teorii absurde ale conspirației despre cauzele prăbușirii MH17 – începând cu afirmația că Ucraina încerca să doboare avionul președintelui Putin, ipoteza că avionul era plin de cadavre înainte de accident sau ca a fost doborât de avioanele de lupta ale Ucrainei – ele incercau de fapt nu sa exprime „punctul de vedere rusesc„, ci sa ascunda dovezile împotriva separatiștilor ruși.

Când mass-media Kremlinului însoțea „convoiul umanitar rusesc” fără oprire în drumul spre Ucraina, actiunea a fost făcuta pentru a distrage atenția de la operațiunile militare desfasurate de Moscova.

Atunci când RusiaToday foloseste „dovezi” culese de pe site-urile cu teoriile conspiratiei – cum ar fi faptul că guvernul SUA a sfătuit Kievul sa efectueze o epurare etnică în Ucraina, sau ca virusul Ebola a fost dezvoltat de CIA ca o armă – postul tv rusesc nu caută adevărul, ci doar incerca sa denigreze SUA și sa semene discordie între Aliați.

În Uniunea Sovietică, de răspândirea teoriilor conspirației contrafăcute se ocupa KGB. Denaturarea informațiilor și războiul psihologic erau numite de KGB –  „măsuri active”; aproximativ 15.000 de agenți au fost implicați în influențarea proceselor de luare a deciziilor în Occident și de crearea conflictelor între aliați.

Rapoartele care au fost publicate în mass-media occidentală mentionau „planul secret al președintelui Carter de asmuţire a negrilor africanii împotriva negrilor din America„. Aceleasi grupuri au lansat teoria că CIA a creat SIDA ca armă, ca SUA au folosit arme chimice în timpul războiului din Coreea, sau ca candidatul prezidențial Barry Goldwater a fost un rasist și, împreună cu John Birch Society plănuia o lovitură de stat la Washington. Și altele asemenea.
KGB depunea eforturi mari pentru ca manipularile și teoriile  conspirației sa para credibile. Astăzi, Kremlinul nu mai are nevoie de KGB, pentru ca dispune de imensele posibilitati ale internetului în crearea de continut fals, prezentat în mass-media tradiționala ca „fapte”. Acest lucru nu este „război informațional”, ci război cu informațiile. Limitarea discuțiilor libere și a accesului la informații competente, permite regimului sa manipuleze opinia publică în scopuri tactice.

Ce se poate face?

Nimeni nu vrea să impuna cenzura: este contrară principiilor democrației liberale. Dar orice inițiativa privind expunerea miturilor este anunțată imediat ca fiind partizană: în SUA, vom vedea cum site-urile de dreapta ataca Washington Post, iar cele de stânga – canalul Fox. Realitate consensuala nu există, spune Peter Pomertsev.

Pentru a depăși acest lucru, ar trebui creat un indice al dezinformarii dupa modelul indicelui de percepție a corupției al Transparency International. „Indicele de dezinformare” ar trebui sa fie recunoscut pe plan internațional si ar evalua exactitatea faptelor relatate de mass-media în reflectarea evenimentelor. Campanii de informare publică ar spune despre principiul de funcționare al dezinformarii, ar ajuta cetățenii să aiba o atitudine mai critica fata de continutul media.

De multe ori auzim spunandu-se: „Nu este totul propagandă?” Această atitudine conciliantă permite utilizarea în mod necorespunzător a informațiilor în calitate de armă, inducerea în eroare cu argumente și abuzul de fapte în mod deliberat în scopul convingerii cuiva.

„În primul rând, trebuie să înțelegem cât de important este acest subiect. Nu mai este vorba doar despre politica externă a lui Putin. Kremlinul folosește deficiențele sistemului și carentele din cadrul democrației liberale”, afirma Peter Pomertsev.

Altfel spus, face ce au facut si fascistii lui Hitler cand au venit la putere pe cale democratica. Putin nu a inventat dezinformarea, chiar dacă el a reusit s-o duca pe noi culmi.

Mult mai frecvente ar putea fi cazurile în care statele paria sau unii jucatori majori sa transforme informațiile în arma pentru a obtine un efect maxim cu efort minim; Al-Qaida și ISIS – sunt cateva dintre exemplele cele mai izbitoare.

Putem cita din comentator rus Vasili Gatov: „Dacă secolul 20 a fost marcat de lupta pentru libertatea informatiei, secolul 21 va fi caracterizat prin abuzul dreptului la libertatea informatiei„.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

liberatatea informatieipropagandăPutin