poro rasmunssenCu o lună în urmă, Petro Poroșenko a surprins pe toata lumea dupa ce l-a numit pe Anders Fogh Rasmussen, fostul secretar general al NATO,  consilierul personal al presedintelui Ucrainei.

Ce înseamnă asta și cum poate ajuta fostul secretar general al NATO Ucraina, într-un interviu pentru Evropeiskaia Pravda.

„Nu cred că se putea face mai mult în 2014”

– Recent, într-un interviu pentru „RIA Novosti”, ați spus că nu recomandați Ucrainei sa faca din Crimeea o „prioritate urgentă”. Puteti explica declaratia?

– A existat o neînțelegere atunci când cineva a decis că am minimalizat importanta problemei Crimeei. Cu siguranță nu este așa. Dimpotrivă, eu cred că anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă este o încălcare grava a dreptului internațional, o încălcare a obligațiilor rusești.
În 1994, alături de alți lideri mondiali, Rusia a recunoscut integritatea teritorială, suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei în schimbul faptului că Ucraina a renuntat la arme nucleare. Și acum, 20 ani mai târziu, nu poți spune pur si simplu că Crimeea a devenit parte din Rusia.

Alipirea Crimeea a fost ilegala, noi nu trebuie sa acceptam niciodată.

Timp de mulți ani, Occidentul nu a recunoscut anexarea ilegală a celor trei state baltice de către Uniunea Sovietică, până când, în cele din urmă, ele au devenit independente și libere. Aceasta este exact ceea ce am spus în timpul interviului.

Cu toate acestea, unii oameni au interpretat cuvintele mele ca și cum am fi schimbat prioritățile.

Acest lucru nu este adevărat. Poziția noastră privind Crimeea a fost și rămâne aceeași: Crimeea – este teritoriu ucrainean care trebuie returnat Ucrainei.

– Putea Europa să facă mai mult în 2014 pentru a evita anexarea Crimeei?

– Nu cred că Europa putea opri anexarea. Acest lucru a fost pentru noi toți o surpriză.

Îi consideram pe ruși partenerii nostri. Dar, dintr-o dată, s-a dovedit că ei nu împărtășesc aceste puncte de vedere.

Rusia a început un „război hibrid”, combinând acțiunea militară convențională, cu acțiunea „omuletilor verzi” și o campanie complexă de informații și dezinformare.

Aceste evenimente ne-au prins cu adevarat cu garda jos și nu cred că puteam face mai mult.

Așa că a trebuit să ne adaptam la noua situație în domeniul securității.

– Conflictul continua timp de doi ani în Donbas și riscă să devină unul ”înghețat”. Acest scenariu este acceptabil?

– Dacă se întâmplă, va afecta grav Ucraina. Conflictul înghețat din Donbas ar fi un mijloc al Rusiei de a contracara aspirațiile europene ale Ucrainei și ale altor țări învecinate.

Este vorba de mult mai mult decat Ucraina. Acest lucru poate fi văzut în afara Ucrainei: în Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah.

Toate aceste conflicte mocnite sau înghețate fac parte din strategia generală a Rusiei.

Ea vrea să păstreze vecinul său slab și dependent de Moscova, în măsura în care este posibil.

Prin urmare, cred că transformarea situației din Donbass în conflict înghețat va avea consecințe grave și dăunătoare.

– Care ar trebui să fie strategia pentru partea ocupată a Donbasului? Va putea intra în ”joc” o misiune militară a UE?

– Răspunsul la această întrebare ar trebui sa va dea UE.rasmussen-fogh

În ceea ce privește parerea mea cu ce este de facut? Este evident – Rusia trebuie să-și retragă armele și oamenii din estul Ucrainei și sa opreasca sprijinirea separatiștilor. Este necesară restabilirea controlului Ucrainei asupra frontiere cu Rusia.

Ucraina, la rândul său ar trebui să se descentralizeze, acordând mai multă autonomie, mai multă putere regiunilor. Toate acestea sunt în acordul de la Minsk.

Din păcate, Rusia a încălcat în mod continuu aceste acorduri.

Acesta este motivul pentru care UE a decis să prelungeasca sancțiunile și o va face si in viitor, pana cand Rusia va inceta sa destabilizeze situația din estul Ucrainei.

– Există o suspiciune rezonabilă că din 2017 sancțiunile nu vor rămâne la nivelul actual.

– Este evident că acum sancțiunile vor fi prelungite cu înca șase luni. Ce se va întâmpla în continuare e un subiect de discuție. Da, aveți dreptate: vedem că comunitatea de afaceri și membrii parlamentului din Europa de Vest discuta despre relaxarea sancțiunilor.

Dar, atâta timp cât Federația Rusă nu își îndeplinește partea sa din acordurile de la Minsk, eu nu cred că vor fi realizate condițiile pentru a usura sancțiunile. Dimpotrivă, eu cred că aceste masuri sunt singurul instrument pe care îl avem împotriva Rusiei.

Daca confruntarea militară nu este dorita, ce altceva putem folosi? Sancțiunile economice – singurul instrument existent. Personal, nu cred că au fost indeplinite criteriile necesare pentru a atenua sancțiunile existente.

– În cazul în care în una din țările-cheie ale Europei vor veni la putere radicalii, ei nu susțin prelungirea sancțiunilor.

– Cuvântul cheie aici este „dacă”.

– Și nu neapărat radicalii. Nicolas Sarkozy a afirmat deja că, în cazul victoriei sale, nu va susține prelungirea sancțiunilor.

– Alegerile prezidențiale vor fi în Franța abia in 2017. De asemenea, anul viitor vor avea loc alegeri și în Germania. Dar eu pot să spun că în momentul în care politicienii occidentali vor decide dacă să extindă sancțiunile sau nu, ei se vor uita și la reformele în curs de desfășurare în Ucraina.

Desigur, nu există nicio legătură directă între sancțiuni și reforme: restricțiile economice au fost impuse pentru a pune presiuni asupra Rusiei, nu pentru a promova schimbările în Ucraina.

Dar, în practică, capitalele occidentale tind sa lege aceste lucruri.

Cu cât Ucraina va avea succes în realizarea reformelor, cu atât mai mare este șansa ca sancțiunile sa fie prelungite.

– Exista o probabilitate ca Marea Britanie sa decida să părăsească UE. Cât de mult va schimba Europa acest lucru?

– Într-adevăr, există un mare risc ca alegătorii britanici sa decida în favoarea părăsirii UE.

Dar, personal, cred că în ultmul moment oamenii își vor da seama cât de periculoasă este o astfel de decizie.

În cazul în care Marea Britanie iese din UE – va fi un dezastru. Atât pentru englezi, cât și pentru Uniunea Europeană.

Economia britanica va avea de suferit, deoarece este foarte dependentă de comerțul cu UE. Țara  își va pierde și influența politica, pentru că nu va mai fi prezenta în birourile în care se iau deciziile importante – inclusiv cu privire la aspecte care vor avea un impact serios și asupra Regatului Unit.

De aceea, fără îndoială, pentru Marea Britanie ar fi un dezastru.

De asemenea, cred că va crea un risc semnificativ pentru colapsul Regatului Unit, deoarece Brexit ar putea declanșa un nou referendum privind independența Scoției.

Pentru UE, aceasta va fi, de asemenea, un dezastru. La urma urmei, noi suntem cei care încearcăm să reformam Uniunea Europeană, vom pierde voturi în favoarea reformelor. Și UE în ansamblul său își va pierde perspectiva globală, care a fost întotdeauna inerenta Marii Britanii.

În ceea ce privește situația din domeniul securității, vă asigur: ieșirea Marii Britanii din UE va aduce mult abucurie la Kremlin.

Putin va vedea acest lucru ca pe o slăbiciune, nu doar a UE, ci și a partenerilor occidentali ca atare.

Prin urmare, din orice punct de vedere ar fi un dezastru. Dar, din nou, cred, sper că majoritatea britanicilor vor vota pentru rămânănerea în UE.

România poate deveni o parte vitală a NATO în Marea Neagră, ea s-a oferit deja să găzduiască unitati militre inter-statale. Merita ca NATO sa desfasoare forțele terestre acolo?

– În general, cred că Alianța ar trebui să-si consolideze prezența în Est, în țările baltice, Polonia, România, Bulgaria. Ele au nevoie de o prezență mai mare a NATO.

Este într-adevăr un pic ciudat faptul că Alianța are acum o forță mare în vestul Europei, departe de granițele Rusiei. Prin urmare, este logic să se mute mai aproape de est. Nu ca o provocare la adresa Federației Ruse sau în sprijinul unor intenții ofensive. Doar ca apărare împotriva unui potențial agresor și izolarea acestuia, astfel încât nici prin cap sa nu-i treaca sa atace pe unul dintre membrii NATO.

Cu toate acestea, prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, a declarat că țara sa nu intenționează să se alăture flotei NATO în Marea Neagră.

– Nu știu de ce a spus Borisov acest lucru.

– El a spus că vrea să vadă în Marea Neagra doar nave turistice, mai degrabă decât nave de război. Cu toate acestea, cu câteva zile înainte de asta, Moscova a avertizat că majorarea forțelor NATO în Marea Neagră, ar submina securitatea regională.

– În ceea ce privește navele turistice, sunt întru totul de acord cu premierul bulgar, dar realitatea este că Rusia sporește prezența sa militara în Marea Neagră.

Ei au confiscat în mod ilegal Crimeea, unde au o bază navală. Este clar că Federația Rusă nu se gândește la nave turistice și vrea mai multă prezență militară în regiune.

Bulgaria sa se decida care e viitorul său. În orice caz, Bulgaria este membra NATO și intră sub incidența articolului 5 din Tratatul NATO ( un atac asupra unei țări este considerat un atac asupra întregii alianțe).

– Un alt punct-cheie pentru NATO este Arctica. Suedia și Finland intensifica cooperarea cu NATO în contextul acțiunilor agresive ale Federației Ruse. Este posibila invazia rusă în regiunea arctică?

– Din păcate, da. Am dori să păstram Arctica libera de militarizare. Parerea noastra este ca problemele din Arctica pot fi soluționate în mod pașnic, în cadrul așa-numitului Consiliul Arctic.

Dar trebuie să luăm în considerare faptul că Rusia a decis să redeschida bazele militare sovetice din regiune. De asemenea, Rusia a înaintat pretenții teritoriale în Arctica. În urma cu câțiva ani a trimis un submarin la Polul Nord, ca sa fixeze steagul sau acolo.

Prin urmare, cred că NATO trebuie să se concentreze asupra faptului că articolul 5 acoperă întregul teritoriu al Alianței, indiferent dacă este vorba de regiunea arctică sau alt loc de pe continent.

Agresiunea rusă împotriva teritoriului NATO în Arctica, ar însemna un atac asupra întregii alianțe și cred că Rusia realizeaza acest lucru.

Dar eu încă mai cred că este mai bine pentru toți sa se rezolve problemele din regiunea arctică în cadrul Consiliului Arctic.

„Problema ucraineană – o provocare majoră pentru Europa”

– Există suficient ajutor pentru Ucraina din Europa? Secretarul american al Apărării Ashton Carter a declarat recent despre necesitatea de a face mai mult pentru Ucraina, cât și pentru izolarea Rusiei la frontierele NATO.

– Sunt de acord cu Carter, trebuie să facem mai multe. Alianța ar trebui să consolideze apărarea teritoriilor sale estice. Este exact ceea ce se va decide la summitul NATO de la Varșovia.

De asemenea, trebuie sa oferim o mai mare asistență în sfera economică. Având în vedere amploarea provocărilor economice, am făcut prea puține.

Cu toate acestea, o condiție esențială pentru continuarea sprijinului este punerea în aplicare a reformelor în Ucraina. De exemplu, lupta hotărâtă împotriva corupției. Deoarece Occidentul este un pic îngrijorat de faptul că banii vor fi cheltuiti ineficient în Ucraina din cauza nivelului ridicat al corupției.

– Care sunt șansele ca armata ucraineană sa atinga standardele NATO până în 2020, așa cum au declarat liderii țării?

– În cazul în care există un angajament serios, acesta este un obiectiv realizabil.

Este inclusiv vorba despre controlul civil asupra armatei. Ucraina ar trebui să pună în aplicare modernizarea completă a Ministerului Apărării.

NATO a decis să acorde asistență pe scară largă acestei reforme, care va crește după summit-ul de la Varșovia.

Și da, nu este vorba doar de logistica armatei ucrainene, ci de asemenea de politica și democrație.

– Cum ați devenit consilier al președintelui Poroșenko? A fost inițiativa dumneavoastră sau propunerea vine din Ucraina?

– Am primit un telefon de la administrația prezidențială. Bineînțeles, m-am gândit la această propunere și în cele din urmă am fost de acord, pentru că eu cred că Ucraina este o provocare majoră pentru Europa în anii următori, atât din punct de vedere economic, cât și în ceea ce privește securitatea.

Dacă pot fi de folos, voi face tot ce pot. În general, eu văd două domenii principale de lucru: pe de o parte, voi promova interesele ucrainene și punctele de vedere în Occident, și al doilea  – vor aduce la cunoștința președintelui ceea ce comunica capitalele europene.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (7 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top