Statele UE dezbat în prezent „declarația de la Bruxelles”, un text care va deveni documentul oficial de lucru la summit-ul din toamnă al Parteneriatul Estic, care cuprinde Moldova, Georgia si Ucraina, transmite Europa Libera.

Principala temă de discuție între diplomați este dacă declarația să cuprindă o propoziție despre „recunoașterea aspirațiilor europene” ale unor țări ca Moldova, Georgia și Ucraina, care își doresc toate să devină membre în Uniune, au obținut regim liberalizat de vize și au acorduri de asociere funcționale.

Asemenea propoziție a fost inclusă în declarația de la Riga a precedentului summit al Parteneriatului Estic din 2015, dar Germania și Olanda au deocamdată rețineri s-o repete, potrivit unor diplomați europeni care cunosc temele de discuție, dar au cerut să le fie respectat anonimatul.

Proiectul care urmează să fie discutat mai întâi la o întâlnire a comisiei de politică externă din Parlamentul European, la 14 septembrie, mai sugerează ca executivul european împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) „să propună aranjamente pentru implementarea unui nou Plan European de Investiții pentru Ucraina și alte țări din Parteneriatul Estic care au făcut cele mai multe progrese pe calea reformelor”.

Proiectul prevede o sporire neprecizată a capacității de împrumut a BEI, cifrată acum la 1,6 miliarde de euro pe an și înființarea unui fond pentru Ucraina care să se concentreze asupra investițiilor publice și private, a infrastructurii sociale și economice și a creșterii capacității de absorbție (a ajutoarelor străine).

În privința sancțiunilor împotriva Rusiei, parlamentarii europeni spun că sunt hotărâți „să susțină unitatea de acțiune dintre membrele UE pentru menținerea unei presiuni colective asupra Rusiei, mai ales prin măsuri restrictive consolidate”.

În text este menționată nevoia „restabilirii suveranității depline a Ucrainei în Crimeea, a Georgiei în Osetia de Sud și Abhazia și a Moldovei (în Transnistria) și de a pune capăt amenințărilor cu asasinate sprijinite de stat, război cibernetic, dezinformare și alte tipuri de destabilizare”.

Corespondentul UE la Bruxelles Rikard Jozwiak spune că propunerea Parlamentului European ar mai putea fi amendată înainte de adoptarea ei în plen, în noiembrie, dar obiectivul ei principal este să facă presiuni asupra Comisiei și a unor țări din UE care sunt mai puțin entuziasmate de Parteneriatul Estic.

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (3 voturi, media: 3,67 din 5)
Se încarcă...

Related Posts

13 Responses to „Declarația de la Bruxelles” ar putea din nou recunoaște aspirațiile europene ale Moldovei, Georgiei și Ucrainei

  1. Clau spune:

    🙂 nici mai mult, nici mai putin:
    În text este menționată nevoia „restabilirii suveranității depline a Ucrainei în Crimeea, a Georgiei în Osetia de Sud și Abhazia și a Moldovei (în Transnistria) și de a pune capăt amenințărilor cu asasinate sprijinite de stat, război cibernetic, dezinformare și alte tipuri de destabilizare”

  2. rsumy spune:

    Bravo, UE !
    Ruie Musia…
    🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top