În ultimii 15 ani, suprafața Pământului s-a încălzit în mod semnificativ în întreaga lume, iar anii 2015, 2016 și 2017 au fost cei mai ”fierbinți”. Anterior s-a crezut că creșterea medie a temperaturii pe planetă în următorii 100 de ani nu va depăși valoarea critică de 4,5°C. Cu toate acestea, datele noi indică faptul că va fi depășit și pragul de 5°C. Aceasta înseamnă că va urma scenariul pesimist – evenimente meteorologice extreme, „furtuni ideale”, uragane, precipitații neobișnuit de mari în unele zone și secetă în altele.

S-a dovedit a fi subestimate și schimbările de temperatură din Arctica, unde încălzirea are loc mai repede decât s-a crezut, iar topirea ghețarului continental se accelerează.

Potrivit dr. Gavin Schmidt de la Institutul de Cercetări Spațiale ”Goddard” de la NASA, „seturile de date de suprafață probabil subestimează schimbările de temperatură în Arctica, ceea ce înseamnă că încălzirea la poli poate să apară mai repede decât s-a crezut anterior”.

Interesant este că, în Rusia, viteza încălzirii depășește valoarea medie de pe glob. Rata de creștere a temperaturii medii anuale a aerului pe teritoriul Federației Ruse în anii 1976-2018 a fost de 0,47 grade la 10 ani. Este de 2,5 ori mai mare decât rata de creștere a temperaturii anuale pe Pământ, se arata în raportul Roshidromet, publicat în martie 2019.

Anul trecut a fost pe locul patru printre cele mai calduroase pentru întreaga perioadă de observație – de la mijlocul secolului al XIX-lea. E adevărat, în Rusia recordul nu a fost depășit, atingand abia locul 9 ca nivel de temperatură din 1936 încoace. Dar temperatura medie anuala a depășit norma cu 1,58 grade. Mai mult, octombrie 2018 a fost cel mai calduro din întreaga istorie a observatiilor meteo din Federația Rusă – cu 3,9 grade peste medie.

Cele mai multe probleme cauzate de încălzire amenință teritoriul asiatic al Rusiei – de la Ural pana la Orientul Îndepărtat. Iar motivul principal – prezența permafrostului.

În zona, toate imobilele, unitățile industriale, conductele de petrol și gaze sunt construite pe gheață, fără fundație. În cazul dezghețului permafrostului, toate aceste construcții riscă prăbușirea. În Yakutsk, unde majoritatea clădirilor se află pe piloni de până la 12 m adâncime, se poate deja urmari apariția de fisuri în ziduri.

În schimb, partea de sud a Rusiei va fi afectata de secetă, humusul – componenta principală a solului negru – va începe să dispară, afectand puternic agricultura.

O altă amenințare gravă este la adresa populației țării – topirea permafrostului poate elibera boli preistorice și antrax (Bacillus anthracis). Din resturile leșurilor de animale care se ivesc in urma dezghetarii permafrostului se eliberează agenți patogeni preistorici.

Șeful Programului WWF din Rusia, Alexei Kokorin, susține că topirea activă a permafrostului pe coasta arctică a Rusiei amenință în mod constant cu dezvelirea leșurilor de animale cu antrax, așa cum s-a întâmplat la Yamal în vara anului 2016. A fost prima izbucnire de antrax în peninsulă din ultimii 70 de ani. Acest lucru s-a întâmplat după ce temperatura a crescut la un nivel fără precedent – 35°C. Ca urmare a izbucnirii acestei boli, au murit circa 2.000 de reni, 96 de persoane au fost spitalizate. Un copil de 12 ani a murit.

În total, în Rusia exista înregistrate oficial peste 100 de mii de cimitire cu animale infecatate cu Bacillus anthracis, inclusiv aproximativ 400 în regiunea arctică. Capacitatea sporilor de antrax sa persista în sol mai mult de 50 de ani  conduce la formarea unor focare persistente la nivelul solului, ceea ce creează pericolul epizootiilor și epidemiilor.

„Toate previziunile sugerează că va avea loc dezghețarea tot mai adâncă a permafrostului de-a lungul întregii zone arctice, din regiunea Arhangelsk până la Yakutia, Kolîma și Siberia de Sud”, a spus Kokorin pentru Arctic.ru, menționând că nu are loc o topire lenta a permafrostului, ci o dezghețare rapidă a stratului de gheață subteran, generad termocarsturi. Inundațiile de primăvară cresc și râurile erodează malurile unde se afla cimitirele de animale.

Potrivit The Daily Telegraph, topirea permafrostului poate duce la apariția unor focare de boli preistorice „somnolente” în Rusia.
În prezent, permafrostul din zona centrală a Yakutiei scade cu 1-5 cm pe an. În zonele urbane, acest ritm este chiar mai mare. Sporii antraxului pot persista în permafrost până la 2.500 de ani. În cazul dezghețării, vor deveni din nou activi. O astfel de „renaștere” va fi un dezastru nu numai pentru Arctica.

Topirea permafrostului poate prezenta si alte „cadouri” – paleopatogeni preistorici, cu care umanitatea probabil nu s-a confruntat niciodată. Aceste boli necunoscute pentru știință, vechi de zeci de mii de ani, pot, de asemenea, să lovească locuitorii din Orientul Îndepărtat al Rusiei.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

antraxincalzirea globalapaleopatogeni preistoricipermafrostYamalzona arctica