econimist rusiaVladimir Putin are destule probleme, multe create chiar de el însuși: războiul din estul Ucrainei, tensiunile cu Occidentul, amenintarea islamista. Dar există o problemă care le va pune în umbră pe toate celelalte: o economie rusa rănita se poate rostogoli în criză mult mai devreme decât se așteaptă oricine, sustine cover story-ul din The Economist.

Unele dintre afectiunile economiei ruse sunt cunoscute: a crescut exclusiv pe baza prețurilor ridicate ale petrolului, iar acum, când acestea au scăzut la 80 dolari pe baril – suferă; rubla a scăzut cu mai mult de 20% în doar trei luni; cleptocrația a erodat institutiile publice, iar sancțiunile occidentale limitează accesul la piețele de capital. Şi desi toata lumea asteapta stagnarea, mulți cred Putin este un lider suficient de puternic pentru a face față situației. Devalorizarea rublei face ca unele industrii de export sa devina mai competitive, iar interdicția privind importurile de produse alimentare aduce  un excedent comercial. In plus, țara are încă rezerve internationale destul de mari – 420 miliarde de dolari. Adăugați la asta persistența poporului rus, care tinde să dea vina pe straini pentru toate necazurile și încrederea Moscovei în faptul Putin mai are timp de manevra – poate doi ani.

Dar Moscova se inseala, spune The Economist: „Criza ar putea veni mult mai devreme. Atunci când economia este instabila, finanțele internaționale joaca rolul catalizatorului, împingând  de la spate țara in criza, mai repede decât se așteapta politicienii sau investitorii”.

Capacitatea Rusiei de a se apăra este mai slaba decât se pare și aceasta poate fi afectată de orice factor, indiferent dacă este vorba de o nouă scădere a prețurilor la petrol, restructurarea proasta a datoriilor companiilor rusești sau un nou val de sancțiuni occidentale.

Dar sa le luam pe rand.

rosneft-oilPrețurile la petrol. Putin este încrezător acestea vor creste din nou, dar în lume se inregistreaza spor de producție, iar OPEC nu vrea sa reduce cota sa de piață. Agentiile guvernamentale americane prezic pentru 2015 un preț de 83 dolari pe baril, cu mult sub cei 90 dolari/baril necesare pentru a mentine in „proiecţii” bugetul rus. În cazul în care cererea globală slăbește și mai mult (Japonia, de exemplu, la momentul pregătirii prognozei a alunecat în recesiune), prețurile ar putea scădea si mai mult, iar investitorii vor trebui să-și revizuiască așteptările fata de Rusia.

Datoriile. Companiile rusești au acumulat datorii de 500 de miliarde dolari la obligațiilor străine, și chiar și cele care incaseaza în dolari vor avea dificultati cu plata serviciului datoriei. Rosneft, cel mai mare petrolist rus, se roaga de Kremlin i se aloce 40 de miliarde de euro (în guvern se discuta, potrivit Kommersant, despre alocarea unei sume de opt ori mai mici), iar coada la ajutoare de stat formata de companiile rusesti este foarte lunga.

aurul romanieiRezervele internaționale. În cazul în care Kremlinul va decide să plătească facturile companiilor de stat, problema rezervelor valutare va deveni extrem de importanta, mai ales ca aceste rezerve se topesc acum cu o rată de 100 miliarde dolari pe an. Cu toate acestea, aşa cum a subliniat într-un interviu pentru postul de televiziune Dojdy fostul ministru de finanțe şi presedintele CA al VTB 24Mihail Zadornov, dacă nu se iau în considerare banii Fondului de rezervă și Fondului Național, la dispoziția guvernului rus se afla doar 200 miliarde de dolari.

Sancțiunile. Toate amenințările de mai sus sunt reale, iar „politica pradatoare externă” a lui Putin le-ar putea agrava și mai mult, spune The Economist: continuarea invaziei în Ucraina ar putea duce la noi sancțiuni din partea țărilor occidentale. Deconectarea de la sistemul de plată SWIFT (o idee propusa de Londa, Bruxelles și mai multe senatorii americani) poate bloca comerțul, parțial exporturile de petrol si va împinge economia rusă în jos. Comportamentul lui Putin ca răspuns la astfel de măsuri ar putea deveni un motiv pentru alte noi sancțiuni.

Dacă Putin ar fi fost mult mai preocupat de consolidarea economiei ţării, decât de îmbogățirea prietenilor sai, el nu ar fi fost atât de vulnerabil acum„, conchide The Economist.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top