„Planul original era un clasic al epocii Războiului Rece – crud, dar simplu. Doi agenți ruși urmau să se strecoare pe teritoriul unui spion transfug și să-i ungă clanța ușii cu o otravă militară rară, cauzându-i o moarte în chinuri, cauzele căreia să nu poată fi depistate.

Atunci când încercarea de asasinare a lui Serghei Skripal a eșuat, a fost activată imediat o nouă operațiune. Potrivit oficialilor britanici și americani, care au urmărit îndeaproape evenimentele, în decurs de numai câteva ore s-a declanșat o operațiune de informații complet diferită, de această dată implicând mult mai mulți agenți și desfășurată în conformitate cu manualul Kremlinului privind comunicarea in secolul 21. Scopul era de a arunca fumigene care sa ascunda crima originală”, – scrie The Washington Post (WP).

Aproape imediat au apărut zeci de teorii false și de conspirații, iar primele 46 de materiale de dezinformare emise de mass-media controlate de statul rus și de conturile Twitter flase, și chiar de înalți oficiali ruși, urmărau să semene îndoială cu privire la implicarea Rusiei în încercarea de asasinare care a avut loc pe 4 martie. Toate povestile – de la cele mai credibile la cele mai fantastice – îi acuzau fie pe ucraineni, fie CIA, pe premierul britanic Theresa May și chiar pe Skripal însuși.

„Începând cu 2014, agențiile de informații au urmărit cel puțin o jumătate de duzină de astfel de campanii de distorsionare a adevarului, fiecare urmărind sa submineze agențiile de investigații occidentale și internaționale și sa faca mai grea pentru cetățenii obișnuiți sarcina separii faptelor de minciuni. Ele indică faptul că astfel de operațiuni de dezinformare fac parte integrantă din arsenalul rusesc – atât instrument al serviciilor de informatii în străinătate, cât și armă asimetrică, cu care instituțiile occidentale și companiile de tehnologie încearcă să lupte”, – scrie publicatia.

Potrivit oficialilor și analiștilor din domeniul serviciilor de informații, campaniile moderne de dezinformare realizate de Rusia sunt diferite de cele din trecut. ”Se pare că sarcina lor este să aduca confuzie, să tulbure apa”, spune Peter Pomerantsev, fost producător de televiziune din Rusia și autor al cărții Nimic nu este adevărat și totul este posibil, un volum de memorii care descrie eforturile Kremlinului de a manipula mass-media. Scopul final,  spune el, este de a crea o atmosferă în care oamenii încep să piardă orice încredere în fapte.

„După zece luni încă nu am primit rezultatele oficiale ale anchetei”, a declarat ambasada rusă la Londra într-un raspuns la o adresa a The Washington Post. „Ambasada nu are acces la cetățenii ruși (Serghei și Iulia Skripal- n.r.)”.

Aceleași metode ca și după otravirea lui Skripal au putut fi observate de mai multe ori după anexarea Crimeei în 2014. De fiecare data, evenimentele s-au dezvoltat dupa aproximativ același scenariu. După uciderea a 298 de pasageri și membri ai echipajului MH17, oficialii ruși și mass-media au încercat să dea vina asupra guvernului ucrainean, aavnsand chiar într-un anumit moment teoria că cadavrele au fost aduse la locul accidentului, astfel încât numărul de morți să pară mai mare.

După atentatul asupra opozantului politic rus Boris Nemțov de la Moscova, în 2015, și după cel puțin trei atacuri chimice mortale împotriva populației civile executate de guvernul pro-rus din Siria, o serie de mass-media controlate de stat au declansat o avalansa de intoxicari informationale.

Deși multe pot fi respinse cu ușurință, campaniile au avut un efect tangibil, după cum reiese din sondajele de opinie și chiar unele declarații publice ale oficialilor occidentali care au pus la îndoială constatările agențiilor de informații din propriile țări, noteaza WP și amintește declarația lui Donald Trump despre MH17, în care spune că adevărul nu va putea fi niciodată aflat.

Costul „matricei” – care include numeroase mijloace de informare în masă plătite în întregime sau parțial și cel puțin o ”fabrică de troli” cu mulți angajați, care răspândesc mesaje pro-Kremlin prin conturi false în rețelele sociale – este de aproximativ 1,3 miliarde de dolari pe an.

„Aceasta este o sumă mica, având în vedere avantajele”,  declara Jakub Kalensky, fost angajat al East StratCom Task Force, echipa de răspuns rapid creată de UE pentru a contracara dezinformarea rusească. Spre deosebire de operațiunile sub acoperire efectuate de Rusia pentru a influența alegerile externe, campaniile de dezinformare rareori implică acțiuni de represalii, a spus el.

„Pentru Rusia, aceasta este o metodă eficientă și economică de a crea confuzie și de subminare a Occidentului”, a spus Kalensky. „Banii cheltuiți aduc un rezultat destul de bun”.

„Strategia este sa se distribuie cât mai multe versiuni ale evenimentelor si nu este nicio problema daca ele se contrazic. Scopul nu este de a convinge pe cineva de o anumita versiune a evenimentelor. Scopul Rusiei este sa aduca consumatorul de media occidental in starea in care sa spuna: „Sunt prea multe versiuni, nu vom afla niciodată adevărul”, spune Kalensky.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

dezinformare rusafabrica de trolioperatiuni de informatiipropaganda rusatroli rus