cernobilExplozia de la centrala nucleară de la Cernobîl este considerată cea mai mare catastrofă nucleară a secolului XX. Regimurile comuniste au ascuns mult timp informația despre accident. Consecințele reale ale tragediei sunt și azi încă necunoscute.

Sfârșitul lunii aprilie 1986. Scena ciudata pe unul dintre bulevardele din centrul Bucurestiului: coloana neobișnuit de lungă de limuzine guvernamentale așteapta în fata porților care duc în curtea unui minister. Autoturismele intra unul dupa altul in curte si peste câteva minute ies și dispar.

Cozile pentru produse alimentare sau benzină faceau parte integrantă din viața populației din România, scrie DW. Cu toate acestea, aceasta „noua” și necunoscuta pana atunci coada pe frumoasa Calea Victoriei din București a fost ceva alarmant. Elevii unui gimnaziu situat în apropiere au aflat primii raspunsul. Unul dintre șoferi a spus că masinile asteptau sa umple canistre cu apă curată dintr-un puț adânc din curtea ministerului, pentru ca s-a aflat ca in reteaua de apa a orasului a fost inregistrat un nivel ridicat de radiații. La acea vreme autoritatile nu au facut încă nicio declarație oficiala privind radioactivitatea și cauzele sale.

Nori radioactivi

Pe 26 aprilie 1986, la 01.23 a avut loc o explozie la a patra unitate a centralei nucleare de la Cernobîl. Dezastrul a avut un impact enorm asupra mediului nu doar în URSS, dar și în Europa de Nord, Europa Centrală și de Sud-Est.

Norul radioactiv de la Cernobîl s-a răspândit rapid în direcția Belarus și Rusia, iar două zile mai târziu, a ajuns în țările nordice, Polonia, Germania de Est și sudul Germaniei de Vest. Ploi radioactive au avut loc și pe teritoriul României și Bulgariei. În câteva zile, norii radioactivi au acoperit întreaga emisfera nordică.radioactivitate

„Stasi” a limitat informatiile

„Păstrați totul sub control” – a fost motto-ul nu doar a serviciilor de securitate din Romania, dar si din RDG. La trei zile după accident sericiile au primit de la colegii lor sovietici primele informații. Pe parcursul acestor trei zile, populația a reușit să afle despre incident din stirile radiodifuzorilor occidentali.
Informatiile distribuite de presa din RDG erau filtrate de „Stasi”. Astfel, conducerea de partid și de stat dorea nu doar sa ascunda amploarea reală a dezastrului, dar și sa previna eventuale consecințe economice.

Mâncarea otrăvită

Guvernul RDG nu a publicat date privind posibila contaminare cu radiații a legumelor și a laptelui, dar aceste produse nu au mai facut obiectul exportului, fiind vândute doar pe piața internă.

„Niciodată în magazine nu a fost atât de multa mâncarea ca atunci,” – își amintesc astăzi martorii oculari. Produsele contaminate au fost trimise și la cantinele școlare, spune fizicianul și activistul pentru drepturile omului Sebastian Pflugbeil. Elevii ai căror părinți ascultau posturi straine si stiau despre posibila contaminare, nu s-au atins de mâncare. Acest lucru a fost spre bucuria celor care nu stiau, pentru ca au putut manca două sau chiar trei porții. În mod oficial, în Republica Democrată Germană nu a fost declarat niciodata risc pentru sănătate, spune Pflugbeil.radioactivitate germania de vest 1986

O atitudine similară au avut-o și alte țări socialiste. În Bulgaria, timp de mai multe zile nu a apărut nicio veste despre dezastru. Paraskeva Ninova, profesor si medic, responsabila în 1986 de toate spitalele de copii din Bulgaria, spune că instrucțiunile secrete pentru medicii șef au fost ca niciun copil din spitale sa nu mai primeasca lapte proaspăt și salată. Acestea erau primele măsuri împotriva riscului crescut de radioactivitate. Dar publicul larg a fost lasat in ignoranta. De aceea, traditionalele demonstrații de 1 Mai care au avut loc la Sofia, au avut loc sub ploaie radioactivă.

În România, oamenii au sărbătorit Ziua Internațională a Muncii sub cerul senin, dar mediul inconjurator era deja contaminat. Imediat după celebrarea lui 1 Mai, Nicolae Ceaușescu a transmis ordinul ca populatiei sa i se ofere „numai informațiile necesare”.

Mulți români stiau insa despre accidentul de la Cernobîl de la posturile de radio occidentale, cum ar fi „Europa Liberă” și „Deutsche Welle”, dar nimeni nu a putut evalua amploarea reală a tragediei. Abia pe 2 mai România a fost informata în mod oficial să spele foarte bine fructele și legumele, precum și să aiba grijă ca copiii sa nu stea prea mult pe afara. În toate școlile și grădinițele din lagărul socialist, la începutul lunii mai s-au impartit pastile de iod și sucuri împotriva radiațiilor.

Date exacte cu privire la numărul de victime, precum și consecințele accidentului nu sunt cunoscute nici astazi.radioactivitate agricultura

Și asta pentru ca, în primii ani de după accidentul de la Cernobâl a fost interzis să păstreze statistici ale victimelor, ale posibilelor boli sau nivelului de radiații. „Nu există nicio informație de încredere, cifrele au fost denaturate,” – spune Pflugbeil.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, victime ale tragediei au fost 8.000 de oameni, aproximativ jumatate dintre ei au murit în următorii ani, ca urmare a efectelor indirecte ale dezastrului.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (2 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top