„Am supraviețuit anilor 1990” – se încurajează între ei oamenii de afaceri ruşi, în legatura cu criza valutară izbucnită. Dar economiștii sunt mai sceptici: criza actuală este diferită de cele două anterioare şi se pare că nu se va termina repede, scrie RBC.ru.

La sfârșitul anilor ’90 țara s-a lasat „furată” de jocul piramidal numit GKO (obligațiuni de stat pe termen scurt), în anii 2008-2009 a avut loc o criză globală, dar „criza prin care trecem chiar acum este o criza auto-provocată. Este trist și regretabil. Am fi putut sa evitam această situație „, – spune Igor Nikolaev, directorul Institutului de Analiză Strategică FBK.

În toate cele trei crize a existat un singur lucru comun – șocul inițial a fost provocat de scăderea brusca a prețurilor la petrol, comenteaza Evsey Gurvich, șeful Grupului de Experți Economic, dar de fiecare dată Banca Centrală a folosit diferite modele ale politicii cursului de schimb valutar.

În 1998, rata cursului valutar era aproape fixă. Dar în conditiile caderii prețurilor la petrol, investitorii se așteptau ca dolarul va începe să crească. Aceste așteptări erau puse pe seama GKO – un instrument-cheie pentru finanțarea bugetului. Guvernul nu a putut să se împrumute la dobanzi din ce in ce mai ridicate și s-a declarat in incapacitate de plata.

În 2008, Banca Centrală a reușit să mențină cursul mult timp după ce pretul petrolului s-a prăbușit. Dar credința în dolar era mare. Banca Centrală a sprijinit rubla si a trebuit să cheltuiasa aproximativ 130 miliarde dolari din rezervele valuatre într-un singur trimestru. Ratele dobânzilor în cele din urmă au sărit, ceea ce a dus la declinul producției.

Încercările actuale a Băncii Centrale de a menține rata de schimb sunt cu mult sub așteptări.

Există și alte diferențe. În 1998, criza s-a terminat repede. „Economia purta in pantec copilul numit crestere, toate reformele dificile erau în spate, iar Rusia a fost ajutata de toata lumea”, afirma Nicolaev. În timpul crizei globale din 2008-2009, „toate tarile erau, de asemenea, în aceeași barcă„. În ambele cazuri economia si-a revenit împreună cu prețul petrolului.

Acum, situația este diferită și este mult mai rea, spune expertul: „Avem probleme cu lipsa reformelor, nu am restructurat economia. Dar cel mai important lucru este ca suntem singuri„.

„Suntem o tara ostracizata, intangibila, nu ne va ajuta nimeni şi de data aceasta nu se va termina repede (criza – n.r.),” – a mai spus expertul. Toate cauzele fundamentale ale crizei raman neschimbate: scăderea prețului petrolului, recesiune și sancțiuni. Probabil ca nu va mai fi la fel de abrupta ca acum, dar vom merge pe curba descendenta cel puțin 2-3 ani„, – estimeaza experții.

Rubla rusească s-a prăbuşit marţi, înregistrând o depreciere de peste 20%, dupa ce luni deprecierea a fost de 10%, astfel că moneda euro a atins un nivel fără precedent de 100 de ruble, iar dolarul american a atins nivelul record de 80 de ruble, în pofida deciziei Băncii Centrale a Rusiei de a majora dobânda de bază cu 6,5 puncte procentuale. Acesta este cel mai grav declin înregistrat de rublă, după criza financiară rusească din 1998. Atunci, rubla s-a prăbuşit în câteva zile, fapt care a obligat autorităţile de la Moscova să declare intrarea în incapacitate de plată.

Miercuri, oficialii Băncii Centrale a Rusiei au anunţat că au cheltuit 1,96 miliarde de dolari pentru a sprijini rubla, în 15 decembrie. Anul acesta, autorităţile de politică monetară au investit peste 80 miliarde de dolari în intervenţii menite să stopeze deprecierea rublei.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Banca Centrala a Rusieicriza rusiacurs rublarecesiunesanctiuni